Deși semnalul dat de Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, este de prudență majoră, scăderea inflației și a dobânzilor la care România se împrumută sunt două semnale pozitive clare pentru investitori. Costul României cu dobânzile pe piețele externe a scăzut de la 8,5% anul trecut la 6,37%, iar BNR asigură stabilitatea prin păstrarea unei dobânzi-cheie nemajorate, dar și prin asigurările date de Guvernator că BNR va continua politica de temperare.
”Vom face același lucru și în 2026. Nu e o situație ușoară. E o situație fragilă. Mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim”, a spus Mugur Isărescu, în cadrul prezentării Raportului asupra inflației.
Totodată, agențiile de rating vor să ofere României o imagine mai bună, dar trebuie să existe și indicatori mai buni – în orice caz, percepția s-a îmbunătățit față de 2025.
„Întâlnirea cu Moody’s de la Guvern a decurs foarte bine. A fost o întâlnire în cadrul vizitelor regulate pe care agențiile le fac înaintea luării unei decizii. Moody’s va avea o decizie pe România în 6 martie”, a spus Ștefan Nanu, șeful Departamentului Trezoreriei, care a explicat că există o diferență enormă în modul în care România e percepută în prezent, față de vara anului 2025, când, după cum spune și Guvernatorul, au existat ieșiri de capital serioase, de circa 10 miliarde de euro.
„Atunci, toată lumea cu care discutam- de la agenții de rating, investitori locali, investitori externi de pe diferite piețe, analiști- absolut toți erau îngrijorați. Practic, fiecare măsură din fiecare pachet de consolidare fiscală a marcat un moment pozitiv. Și asta se traduce, din punct de vedere al costurilor de finanțare, prin reduceri de dobânzi foarte mari”, a spus șeful Trezoreriei, citat de Hotnews.
Agențiile de rating au experiență în privința României.
”Una dintre problemele noastre a fost lipsa de consecvență. Iar ei vor să vadă că lucrurile continuă. Că lucrurile bune continuă și în 2026 și vor vrea să vadă și ce se întâmplă dincolo de 2026. Perspectiva negativă nu cred că va fi schimbată în prima parte a anului…Cât privește costul României cu dobânzile, dacă ne comparăm cu mai- iunie 2025, avem la lei o reducere de la niveluri de 8- 8,5% la niveluri spre 6,37%. Deci, înseamnă două puncte procentuale în jos în mai puțin de un an. E o reducere semnificativă”, a mai spus Ștefan Nanu.
România are nevoie de investiții
Mugur Isărescu susține că România are nevoie de investiții și de refacerea cererii agregate.
Restrângerea prea puternică a cererii agregate ar putea produce o ”recesiune adevărată” și că e nevoie de absorbția puternică a fondurilor europene pentru a contrabalansa efectul contracționist al ajustării fiscale.
”Avem o revigorare a investițiilor în T3. Traiectoria crescătoare va depinde într-o măsură sporită de finanțarea din surse externe, în contextul consolidării fiscale și a profitabilității mai reduse a firmelor în ultima perioadă. Investițiile străine directe sunt interesante, adică cele private, cu o creștere foarte mare în 2025. Tabelul din dreapta – avem fondurile europene. Aici sumele sunt foarte mari și ele pot chiar să ajute România. Aici e soluția, nu în altă parte”, a spus Isărescu.
”Am păstrat rata de politică monetară, n-am mai înăsprit-o. Nici nu am redus-o, că asta mai trebuia, să transmitem un semnal că inflația nu contează, nu? Nu poate să facă așa ceva banca centrală. Ne asumăm și anumite critici pe care le citim. Dar credem că impactul, cel puțin până acum, a fost unul pozitiv, în sensul că avem o recesiune tehnică, două trimestre de scădere a PIB-ului. În sfârșit, așa, să fac eu o paranteză ușor răutăcioasă, peste tot în lume se revizuiește PIB-ul, se mai poate reveni și la noi, încă o dată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală cu această orientare. Deci, în anul care a trecut, am avut, totuși, creștere economică, moderată față de cea din 2024, 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea pentru întreg anul și sperăm că, prin această abordare, și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe, vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă. Să zic că mergem pe o gheață destul de subțire, dar sperăm să reușim”, a spus Mugur Isărescu.
”Două precizări la investițiile publice. În general, dacă te uiți la volumul cifrelor, consumul este de câteva ori mai mare, volumul total, decât investițiile și cu atât mai mult decât investițiile publice. Deci, o compensare nu se poate face oricum. Ar trebui ca o creștere a investițiilor publice să fie de double-digit, să fie cu cifre mari, ca să poată să compenseze căderea consumului. A doua chestiune, investițiile publice nu toate au efect multiplicator. Se văd într-o perioadă mai îndelungată de timp. Pe când căderea consumului se observă imediat în evoluția PIB-ului”, a mai spus Isărescu.