Inteligența artificială și digitalizarea pot genera câștiguri semnificative de competitivitate, productivitate și eficiență în activitatea din sectorul financiar, pe termen mediu și lung, însă aceste beneficii vin și cu riscuri importante, motiv pentru care utilizarea acestor instrumente trebuie făcută cu măsură și responsabilitate, a declarat Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.
„Vorbim astăzi despre acest mega-trend care este prezent foarte mult și în activitatea, în piața financiară. Vorbim despre tot ce înseamnă digitalizare și inteligență artificială. Sunt domenii prezente în domeniul financiar, în băncile comerciale, dar și la nivelul băncilor centrale. Citeam un studiu al IFC (International Finance Corporation, n.r.) pe un număr de bănci centrale din întreaga lume și se constată că peste jumătate din băncile centrale au preocupări reale în domeniul introducerii inteligenței artificiale în activitatea de zi cu zi, atât a lor cât și a sectoarelor reglementate. Există și riscuri foarte mari asociate cu aceste noi tendințe. Vedem, pe de o parte, câștig de competitivitate, de productivitate și, de asemenea, studiile arată că pe termen mediu și lung vom vedea câștiguri semnificative de peste 30% de eficiență a activității, însă aceste elemente vin și cu riscuri. Și atunci m-aș uita din rolul nostru, al reglementatorului, de a ne asigura că, pe de o parte, digitalizarea și AI-ul, cele două tendințe, sunt prezente și ajută activitatea în piețele financiare, în general, dar și că acestea sunt folosite oarecum cu măsură și cu responsabilitate”, a menționat Anca Dragu, potrivit Agerpres.
Ea a subliniat că peste 70% din serviciile oferite mediului antreprenorial în Republica Moldova sunt digitalizate.
„Moldova este o țară cu un nivel de digitalizare foarte bun, foarte ridicat. Pentru cei care merg în Republica Moldova și trebuie să obțină documente, veți vedea că acest lucru este foarte simplu. În general, peste 70% din serviciile pe care administrația le oferă mediului antreprenorial sunt accesate online, prin utilizarea instrumentelor digitale, ceea ce plasează țara în top în ceea ce privește procesele de digitalizare. Deci, noi trebuie să ținem pasul. Clienții băncilor sunt obișnuiți cu serviciile digitale din administrația publică și nu ar putea să nu le regăsească și în sectorul bancar. Asta ce înseamnă? Înseamnă foarte multe riscuri pe care trebuie să le cerem băncilor să le gestioneze. Atenție, gestionarea acestor riscuri înseamnă și costuri. De asemenea, pentru noi, ca Bancă Centrală, este important să ne uităm la partea de costuri, pentru că vrem ca economia să fie competitivă”, a afirmat guvernatorul Banca Națională a Moldovei.
Potrivit acesteia, costurile trebuie ținute sub control, inclusiv cele legate de securitate cibernetică.
„Noi, ca Bancă Centrală este important să ne uităm la partea de costuri, pentru că vrem economia să fie competitivă. Asta înseamnă că input, cost trebuie să fie cât de cât ținute de sub control, inclusiv aceste costuri legate de securitate cibernetică, în general. Apoi, o piață relativ mică înseamnă costuri per client destul de mari, mai ales cele legate de conformare, iar activitățile de conformare privind prevenirea și combaterea spălării banilor sunt foarte costisitoare. Și știm bine că, cu cât avem un număr mai mic de clienți, cu atât costurile per client sunt mai ridicate, iar costurile pentru finanțare devin mai mari. Costuri mari înseamnă o competitivitate mai redusă a economiei. De aceea, preocuparea noastră, ca entitate de reglementare, este să asigurăm o bună aplicare a serviciilor din zona IT, digitalizare și AI. Responsabilitate și costuri cât mai mici reprezintă o ecuație destul de complicată, dar, analizând permanent și având un dialog continuu cu piața, reușești să calibrezi cele mai înțelepte măsuri”, a adăugat Anca Dragu.
În opinia sa, un reglementator trebuie să se asigure că aceste tendințe există în piața bancară, dar sunt aplicate cu responsabilitate.
„Banca Națională a Moldovei este responsabilă de reglementare și supraveghere în mai multe domenii, nu doar în sectorul bancar și în cel financiar nebancar, ci și în domeniul asigurărilor, ceea ce în România revine ASF (Autorității de Supraveghere Financiară, n.r.). De aproape trei ani, acest sector a trecut la Banca Națională a Moldovei, deci avem un client în plus. Apoi, ne uităm și la ceea ce facem noi cu propriile resurse. Ne asigurăm că dezvoltăm instrumente interne care să ne ajute la o activitate mai fluentă și mai rapidă. AI-ul ne ajută foarte mult în zona de AML (Anti-Money Laundering, n.r.), dar și în supraveghere. Știm că toate băncile centrale au dezvoltat instrumente bazate pe inteligență artificială pentru supraveghere. Avem deja exemple recunoscute de la BCE și de la FED. În domeniul analizei economice, al deciziilor de politică monetară și al modelării, toate acestea au componente semnificative legate de inteligența artificială”, a mai spus guvernatorul Banca Națională a Moldovei.
Potrivit acesteia, există și riscuri în utilizarea inteligenței artificiale.
„Când ne uităm la modele, de exemplu, există riscul de a cădea în capcana dezvoltării unor tipare eronate. Dar, foarte important, atunci când discutăm în interior despre asimilarea instrumentelor AI, ne uităm la aspectele de etică și conduită”, a precizat Dragu.
În opinia sa, omul trebuie să rămână în controlul AI, iar utilizarea acestor instrumente în sectorul financiar trebuie făcută responsabil.
„Politica trebuie să fie aceea că omul rămâne în poziția de control, ‘in driving seat’. Am văzut că, nu de puține ori, apar erori. Mai citim tot felul de materiale din spațiul public generate de AI, efectiv copy-paste de acolo. Și nu doar conținutul este ciudat, ci și unghiul din care sunt abordate anumite probleme. Suntem în faza în care trebuie să introducem aceste instrumente și vedem tot felul de topuri cu țări care folosesc mai mult sau mai puțin inteligența artificială. Ne dorim să fim în top, dar asta presupune foarte multă atenție, înțelegerea riscurilor și gestionarea acestora. În general, trebuie să avem acest unghi al responsabilității, atât pentru sectorul pe care îl supraveghem, cât și pentru clientul final al acestui sector. Mai ales că vorbim despre domenii în care orice derapaj de la bunele practici este foarte costisitor. Iar în sectorul financiar am văzut, în toate țările – în România, în Republica Moldova, în Uniunea Europeană, peste tot – că încrederea se poate pierde foarte ușor, dar trebuie să lucrezi mulți ani, serios, pentru a o recâștiga și pentru a rămâne în zona de încredere.”