Companiile din Europa Centrală și de Est continuă să investească în securitatea cibernetică, dar rămân în urma mediei globale când vine vorba de guvernanță și reziliență, arată ediția 2027 a studiului PwC Global Digital Trust Insights. Doar 24% dintre liderii din regiune sunt pe deplin de acord că riscul cibernetic este un subiect permanent pe agenda boardului, față de 47% la nivel global.
Trei sferturi dintre companiile din regiune (74%) își vor majora bugetele de securitate cibernetică în 2027, față de 84% la nivel global. Ca și în restul lumii, inteligența artificială este principala prioritate atunci când companiile își împart aceste bugete. Îngrijorător este că 11% dintre companiile din regiune anticipează reduceri ale bugetelor, față de doar 4% la nivel global.
”Companiile din regiune investesc în securitate cibernetică, dar diferența față de media globală apare la nivelul conducerii. Atunci când riscul cibernetic ajunge rar pe agenda boardului, investițiile tind să fie reactive, iar planurile de continuitate rămân incomplete. Securitatea cibernetică trebuie tratată ca o capabilitate de business, integrată în deciziile strategice, mai ales acum, când adoptarea AI accelerează,” a declarat Robert Gîrdoc, Director PwC România.
Reziliența operațională rămâne în urmă
Diferențele se văd și în pregătirea pentru incidente, doar 22% dintre companiile din regiune având planuri de continuitate operațională complet formalizate, care tratează explicit riscurile cibernetice, față de 39% la nivel global. Cele mai multe sunt încă în faza de elaborare sau se bazează pe măsuri informale. Companiile din regiune se află sub media globală și la toate cele șapte măsuri de gestionare a riscurilor legate de date analizate în studiu, de la clasificarea datelor până la controlul lor pe întregul ciclu de viață.
”Contextul geopolitic accelerează schimbările și cântărește mai mult decât la nivel global în deciziile de investiții în securitate cibernetică. Principala zonă în care companiile din regiune își ajustează strategia este cea a asigurărilor cibernetice, a răspunsului la incidente și a planurilor de gestionare a crizelor. În același timp, modernizarea infrastructurii cibernetice este principalul factor care influențează bugetele în regiune, în timp ce la nivel global pe primul loc se află protecția datelor,” a precizat Robert Gîrdoc.
Inteligența artificială, între prioritate și prudență
La fel ca la nivel global, atacurile care vizează sistemele de inteligență artificială sunt amenințarea la care companiile din regiune se simt cel mai puțin pregătite. Încrederea în AI ca instrument de apărare rămâne însă redusă. Doar 11% dintre liderii din regiune ar autoriza agenți AI să acționeze complet autonom, fără aprobare umană, jumătate față de media globală (22%). Varianta preferată este cea în care agenții recomandă acțiuni, iar un om aprobă fiecare pas.
Principalele obstacole sunt fiabilitatea tehnologiei și lipsa competențelor de supraveghere și guvernanță a AI, indicată de 46% dintre respondenți, mai mult decât la nivel global. Nu întâmplător, investiția în instrumente bazate pe AI și în pregătirea oamenilor care lucrează cu ele este prima strategie de dezvoltare și reținere a specialiștilor în securitate cibernetică din regiune.
”Inteligența artificială schimbă ambele fețe ale securității cibernetice. Atacatorii o folosesc deja pentru a se mișca mai repede decât echipele de apărare, iar companiile au nevoie de aceeași viteză. Prudența față de agenții AI autonomi este de înțeles, dar soluția nu este amânarea. Este nevoie de oameni pregătiți să supravegheze aceste sisteme, de reguli clare de guvernanță și de testare continuă, astfel încât AI să devină un aliat în apărare,” a explicat Robert Gîrdoc.
Studiul a inclus răspunsurile a 3.934 de directori din business și tehnologie din 71 de țări și teritorii, dintre care 156 din Europa Centrală și de Est.