România a ajuns într-o situație paradoxală în sectorul energetic: deși există un interes uriaș pentru investiții în producția de energie, accesul real la rețea este tot mai dificil pentru proiectele serioase. Motivul – un volum foarte mare de avize tehnice de racordare (ATR) care nu se transformă în investiții.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că aproximativ 90% dintre aceste avize sunt, în realitate, speculative.
„Pentru a livra energie, trebuie să ai acces la rețele. Or, în momentul de față, acest acces este blocat sau scumpit de ATR-uri care nu se concretizează în proiecte”, a spus șeful Executivului.
Datele arată dimensiunea problemei: economia românească are nevoie de aproximativ 9.000 MW zilnic, însă au fost emise avize pentru aproape 80.000 MW – de aproape zece ori mai mult. În practică, doar în jur de 8.000 MW au făcut pași reali către implementare.
Cu alte cuvinte, marea majoritate a proiectelor există doar pe hârtie.
Potrivit premierului, o parte dintre cei care au obținut aceste avize nu intenționează să construiască efectiv centralele, ci urmăresc să valorifice aceste proiecte prin vânzare. În același timp, capacitatea ocupată în rețea îi blochează pe investitorii care chiar au finanțare și sunt pregătiți să înceapă lucrările.
În lipsa unor alternative, aceștia ajung fie să cumpere proiecte deja „racordate pe hârtie”, fie să suporte costuri suplimentare pentru întărirea rețelei, ceea ce crește semnificativ bugetele de investiții.
Situația are și efecte colaterale. Aproximativ 10.000 de hectare de teren au fost scoase din circuitul agricol pentru astfel de proiecte care, în multe cazuri, nu au mai fost dezvoltate.
Cum s-a ajuns aici? Potrivit lui Bolojan, ani la rând cadrul de reglementare a fost prea permisiv. Garanțiile financiare au fost reduse, iar termenele au fost prelungite sau insuficient de stricte. Chiar și modificările introduse în 2024 nu au fost suficiente pentru a corecta problema.
„Neavând reguli ferme, s-au permis aceste comportamente speculative”, a spus premierul.
Guvernul vrea acum să schimbe radical regulile jocului. Printre măsurile aflate în discuție se numără creșterea semnificativă a garanțiilor, introducerea unor termene clare pentru dezvoltarea proiectelor și pierderea garanției în cazul în care acestea nu sunt respectate.
Premierul consideră că nivelul actual al garanțiilor, chiar și după propunerile recente, este prea mic și trebuie majorat pentru a descuraja proiectele fără fundament real.
Autoritățile iau în calcul și modele din alte state, precum Spania, unde măsuri similare au dus la eliminarea proiectelor speculative și la accelerarea investițiilor reale.
Obiectivul este ca, în perioada următoare, rețeaua să fie „curățată” de avizele care nu au șanse reale de implementare, astfel încât capacitatea disponibilă să poată fi folosită de investitorii serioși.
„Trebuie să deblocăm rețelele și să permitem proiectelor reale să se dezvolte”, a punctat Bolojan.
Într-un context în care România încearcă să accelereze tranziția energetică și să atragă investiții în energie regenerabilă, această reformă ar putea face diferența între proiecte blocate și proiecte puse efectiv în funcțiune.