Chiria pentru spațiile de birouri din București aflate în clădiri moderne de clasa A, în zona ultracentrală, a ajuns la 23 euro/mp/lună în trimestrul al treilea din 2026, în creștere cu 9,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, un ritm aproape dublu față de media europeană, pe fondul lipsei de spații de calitate, potrivit unei analize Cushman & Wakefield Echinox.
La nivel european, avansul mediu a fost de 5%, iar în Europa Centrală și de Est de 7,3%.
Evoluția are loc într-un context caracterizat de disponibilitatea limitată a spațiilor de calitate în subpiețele căutate de companii și de o ofertă nouă care începe să se reactiveze după o perioadă cu livrări aproape inexistente. În urmă cu un an, în trimestrul al treilea din 2025, chiria ”prime” din București se situa la 21 euro/mp/lună, iar piața traversa o perioadă de relativă stabilitate a chiriilor. Între timp, nivelurile solicitate au crescut în majoritatea subpiețelor Capitalei, în special la limita superioară a intervalelor, indică datele Cushman & Wakefield Echinox.
În CBD (zona dintre Piața Charles de Gaulle și Piața Romană), chiriile pentru clădirile existente de clasă A au avansat de la 20 – 21 euro/mp/lună în T3 2025 la 21 – 23 euro/ mp/ lună în T3 2026, potrivit Bucharest Office Marketbeat Q3 2026.
În Floreasca – Barbu Văcărescu, intervalul a crescut de la 15,5 – 18,5 la 16,5 – 21 euro/mp/lună, iar în Dimitrie Pompeiu de la 11 – 13 la 12 – 15 euro/mp/lună.
Pentru clădirile boutique din cele mai căutate amplasamente, chiriile solicitate pot ajunge în prezent la 26 – 28 euro/mp/lună.
„Evoluția chiriilor reflectă schimbarea echilibrului dintre cererea și oferta de spații de calitate în anumite zone ale orașului. După o perioadă cu foarte puține livrări, companiile au la dispoziție un număr limitat de opțiuni în clădirile competitive din subpiețele cu grad ridicat de ocupare. Chiar și într-un context de cerere mai prudentă, disponibilitatea redusă a spațiilor de calitate continuă să exercite presiune asupra chiriilor în zonele cele mai căutate. În același timp, proiectele noi sunt dezvoltate la standarde tehnice și de sustenabilitate mai ridicate și într-un context de costuri de construcție mai mari. În consecință, ne așteptăm la o diferențiere tot mai vizibilă a chiriilor în funcție de calitatea clădirii, eficiența acesteia și localizare”, a declarat Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox, în comunicat.
Rata medie de neocupare la nivelul Bucureștiului a scăzut cu 1,2 puncte procentuale, de la 12,8% în T3 2025 la 11,6% în T3 2026, însă situația diferă semnificativ de la o subpiață la alta.
În Floreasca – Barbu Văcărescu, rata de neocupare a coborât de la 8,6% la 5,8%, în timp ce în CBD s-a menținut sub 5%. La polul opus, rata de neocupare ajunge la 23,1% în Expoziției și la 36% în Pipera Nord.
Proiectele în dezvoltare sunt ofertate la un o chirie ușor mai ridicată față de proprietățile existente comparabile, pe fondul creșterii costurilor de construcție și al investițiilor pe care le implică implementarea standardelor ESG.
Cererea rămâne mai prudentă, în condițiile în care în primele nouă luni din 2026 au fost tranzacționați aproximativ 162.000 mp, cu 18% mai puțin comparativ cu cei 197.200 mp înregistrați în perioada similară din 2025. În trimestrul al treilea, volumul tranzacționat a fost de 52.500 mp, cu aproximativ 31% sub nivelul de 75.800 mp consemnat în T3 2025.
Structura cererii indică însă o schimbare, contractele noi cumulând 66% din volumul tranzacționat în primele nouă luni din 2026, față de 52% în aceeași perioadă din 2025, o creștere de 14 puncte procentuale. Restul a fost reprezentat renegocieri ale contractelor existente.
„În context european, dinamica Bucureștiului rămâne peste medie, dacă luăm în considerare faptul că chiriile prime pentru birouri au crescut anual cu 5% la nivel european și cu 7,3% în Europa Centrală și de Est, comparativ cu 9,5% în București. Evoluția relevă poziționarea tot mai diferențiată a spațiilor de calitate într-o piață în care chiriașii sunt mai selectivi, iar noua generație de proiecte vine cu standarde și costuri de dezvoltare mai ridicate”, arată analiza.