Economiile insuficiente, teama de risc și lipsa cunoștințelor despre investiții sunt principalele motive pentru care șapte din zece români (71%) aleg să nu investească în diferite instrumente financiare, conform ING Research.
Circa 60% dintre respondenți sunt conștienți că lipsa investițiilor reprezintă un risc, dat fiind că economiile își pot pierde valoarea din cauza inflației.
Peste jumătate dintre respondenți (51%) afirmă că le este greu sau că abia reușesc să facă față cheltuielilor curente, o pondere mai ridicată decât media europeană (44%). Cu toate acestea, aproape jumătate consideră că nu este nevoie de o rezervă financiară foarte mare pentru a începe să investească (46%) și consideră că o rezervă financiară mai mică de jumătate din venitul lunar al gospodăriei este suficientă.
În ceea ce privește investițiile propriu-zise, doar 29% dintre români investesc în prezent în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri, comparativ cu 41% la nivel european. În același timp, 30% dintre respondenții din România spun că nu au investit niciodată, dar ar putea face asta în viitor.
Întrebați care sunt motivele pentru care nu investesc, 40% dintre cei intervievați au declarat că au prea puține economii pentru a investi, 35% invocă teama de risc, iar 33% lipsa cunoștințelor despre investiții.
Totodată, aproape jumătate spun că accesul la produse cu costuri mai mici sau mai simple i-ar încuraja să investească, în timp ce o pondere similară din eșantion susține că ar fi deschisă să apeleze la un profesionist pentru informații despre investiții. Astfel, 48% ar apela la un specialist pentru înțelegerea conceptelor de investiții, iar 47% pentru compararea produselor.
Referitor la echilibrul între protejarea economiilor de efectele inflației și preferința pentru investiții cu un grad mai redus de risc, 61% dintre români ar prefera o investiție sigură, cu un randament mai redus, în locul uneia mai riscante, cu un potențial de câștig mai mare. În același timp, 51% ar fi dispuși să păstreze o parte din economii investită timp de mai mulți ani, chiar dacă valoarea acesteia ar fluctua între timp.
În schimb, percepția asupra riscului rămâne o provocare, în condițiile în care 46% dintre respondenți ar fi tentați să vândă dacă investițiile lor ar pierde 10% din valoare într-o perioadă de câteva luni.
Percepțiile românilor despre diferitele clase de active arată și o preferință puternică pentru instrumentele considerate familiare: 58% dintre respondenți cred că aurul va oferi cele mai bune randamente într-un orizont de zece ani, urmat de conturile de economii, indicate de către 37% dintre persoanele chestionate. În plus, peste un sfert (28%) dintre respondenți sunt de părere că acțiunile sau fondurile de acțiuni pot oferi cele mai bune randamente pe un orizont de zece ani. În ceea ce privește riscul, 59% dintre respondenți consideră criptomonedele cea mai riscantă soluție.
De asemenea, 69% din totalul celor chestionați cred că sistemul public de pensii este sub presiune și doar unul din trei români se așteaptă ca pensia de stat să îi acopere nevoile pe întreaga perioadă a pensionării, iar 65% consideră important să se pregătească financiar pentru pensionare, pe fondul incertitudinii privind pensiile.
Cu toate acestea, 37% se așteaptă ca resursele lor totale pentru pensie să fie suficiente, în timp ce doar unul din trei români crede că pensia de stat îi va acoperi nevoile pe întreaga perioadă a pensionării.
Studiul a fost realizat de Ipsos pentru ING Research, în perioada 27 iulie – 7 august 2026, în rândul consumatorilor cu vârsta de peste 18 ani din Belgia, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Elveția, Turcia și Regatul Unit al Marii Britanii. În România, rezultatele au la bază un eșantion de 1.002 respondenți.