Comisia Europeană a revizuit negativ perspectivele de creștere economică pentru Uniunea Europeană și pentru România, în contextul unui șoc energetic care alimentează inflația și erodează competitivitatea economiilor europene.
Pentru România, Comisia Europeană a estimat cea mai mare reducere de creștere economică dintre toate statele membre: de la 1,1% la 0,1%, o scădere de un punct procentual, ceea ce evidențiază lipsa de competitivitate la nivel local, regional și european.
Această ajustare reflectă, totodată, deteriorarea mediului economic european, în special evoluția slabă a Germaniei, principalul partener comercial al României, cât și problemele economice interne și procesul de ajustare fiscală în curs, susțin oficalii Confederației Concordia.
De asemenea, rata inflației estimate pentru sfârșitul anului 2026, în România, a fost revizuită la 7%, față de 5,9% în prognoza anterioară, plasând România semnificativ peste media europeană și peste prognoza recentă a Băncii Naționale a României, de 5,5%.
Țări precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia, înregistrează creșteri economice importante de peste 2%, în condițiile unei inflații mult mai reduse.
”Acesta este un semnal de alarmă puternic, iar România are nevoie urgent de un guvern stabil și de măsuri urgente pentru revitalizarea economică”, spun oficialii Confederației.
Singurul element pozitiv semnalat de Comisie este menținerea estimării deficitului bugetar la 6,2% pentru finalul anului, în linie cu ținta agreată, un semnal de stabilitate privind finanțele publice și traiectoria ajustării fiscale.
Confederația Patronală Concordia atrage atenția că mediul de afaceri autohton absoarbe simultan două șocuri: unul extern, generat de criza energetică globală, și unul intern, determinat de procesul de ajustare fiscală. Combinația dintre o creștere economică prognozată la 0,1% și o inflație de 7%, exercită o presiune reală asupra competitivității firmelor românești și asupra puterii de cumpărare a cetățenilor.
Menținerea țintei de deficit bugetar la 6,2% este un angajament pe care Concordia îl susține ca element necesar de predictibilitate și stabilitate macroeconomică.
Exemplul Spaniei, singura mare economie europeană cu prognoză revizuită ascendent, demonstrează că accesul la energie, la costuri competitive, reprezintă un avantaj structural cu impact direct asupra creșterii economice.
Raportul Comisiei Europene evidențiază și o serie de probleme structurale, care trebuie adresate și în România, pentru a susține creșterea economică.
Piața muncii din UE se află într-un echilibru fragil, marcat de o decuplare între normalizarea ofertei de muncă și ajustarea șomajului. Schimbările demografice și eficientizarea corelării dintre cerere și ofertă au atenuat aparent slăbiciunea cererii, însă această situație rămâne vulnerabilă la șocuri externe. În România, această fragilitate este și mai pronunțată, cu una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din UE, rata oficială a șomajului subestimând amploarea reală a subutilizării forței de muncă. Astfel, economia rămâne expusă într-o măsură disproporționată riscului de șomaj structural, în cazul unei deteriorări a cererii.
Adoptarea inegală a inteligenței artificiale la nivel UE riscă să adâncească disparitățile economice, atât în interiorul pieței muncii, cât și între regiuni. Utilizarea AI este mai răspândită în economiile cu ecosisteme solide de inovare, iar România se situează constant în categoria economiilor „emergente în materie de inovare”, cu un nivel extrem de redus al competențelor digitale și adopție limitată de tehnologie în rândul companiilor. În acest context, decalajul de adoptare a AI se manifestă dublu: extern, față de economiile mai avansate din UE, și intern, între categorii de populație și de firme, riscând să consolideze inegalitățile și să limiteze capacitatea României de a beneficia de potențialul productiv al inteligenței artificiale.
Investițiile UE în reziliența energetică încep să dea rezultate. Eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare, de decarbonizare și de reducere a consumului de energie au făcut ca economia UE să fie mai bine pregătită să absoarbă un nou șoc. Această direcție trebuie consolidată și în România, prin accelerarea investițiilor în capacități noi de producție și distribuție de energie și în măsuri de eficiență energetică astfel încât industria locală să beneficieze de condiții similare de competitivitate, în loc să fie expusă unor costuri energetice ridicate într-un context economic deja dificil.
”Concordia solicită instituțiilor europene și autorităților române să trateze aceste vulnerabilități structurale prin politici coerente și coordonate, care să susțină competitivitatea, ocuparea forței de muncă, inovarea și reziliența economică, și contribuie activ la identificarea și implementarea celor mai bune soluții pentru economia României”, spun oficialii Confederației.
TABEL COMPARATIV CU ALTE ȚĂRI DIN REGIUNE
| Creștere economică | Inflație | Deficit bugetar | ||||
| 2026 | 2027 | 2026 | 2027 | 2026 | 2027 | |
| Bulgaria | 2.5 (2.7) | 2.2 (2.1) | 4.2 (2.9) | 2.6 (3.7) | -4.1 (-2.7) | -4.3 (-4.3) |
| Cehia | 1.8 (1.9) | 2.4 (2.4) | 2.7 (2.1) | 2.8 (2.4) | -2.8 (-2.1) | -2.9 (-2.2) |
| Grecia | 1.8 (2.2) | 1.6 (1.7) | 3.7 (2.3) | 2.4 (2.4) | 0.8 (0.3) | 0.6 (0.0) |
| Polonia | 3.5 (3.5) | 2.8(2.8) | 3.6 (2.9) | 2.9 (2.7) | -6.5 (-6.3) | -6.3 (6.1) |
| România | 0.1 (1.1) | 2.3 (2.1) | 7 (5.9) | 3.7 (3.8) | -6.2 (-6.2) | -5.8 (5.9) |
| Slovacia | 0.8 (1.0) | 1.5 (1.4) | 4.3 (4.1) | 3.2 (3.1) | -4.6 (-4.6) | -5.4 (-5.3) |
| Ungaria | 1.8 (2.3) | 2.1 (2.1) | 3.2(3.6) | 3.1 (3.5) | -6.2 (-5.1) | -5.8 (-5.1) |
Notă: valorile între paranteze reprezintă estimările anterioare ale C.E., cele publicate în prognoza de toamnă 2025