Locurile de muncă pentru care sunt solicitate competențe de inteligență artificială au crescut cu 69% în ultimii cinci ani, comparativ cu un avans de 9% al pieței totale a muncii, ceea ce înseamnă un ritm de creștere de aproape opt ori mai rapid, relevă studiul PwC AI Jobs Barometer 2026, publicat marți.
Potrivit analizei bazată pe mai mult de un miliard de anunțuri de angajare din 27 de teritorii, AI favorizează dezvoltarea rolurilor „profesionalizate”, în care tehnologia automatizează sarcinile de rutină și amplifică importanța expertizei umane, precum și a rolurilor „democratizate”, în care activitatea devine mai accesibilă pentru persoane fără experiență avansată.
Datele arată că oferta pentru rolurile „profesionalizate” crește de două ori mai rapid decât pentru cele „democratizate”, iar salariile aferente acestora avansează cu 42% mai mult, conform Agerpres.
„Inteligența artificială redefinește modul în care companiile creează valoare și își dezvoltă oamenii. Diferența dintre lider și restul nu mai este dată de cine automatizează mai mult, ci de cine reușește să combine AI cu abilități umane pentru a inova și a deschide piețe noi, iar acest decalaj de productivitate și creștere se adâncește de la un an la altul”, a declarat Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie, PwC România.
Conform studiului, locurile de muncă pentru care sunt solicitate competențe de inteligență artificială, precum prompt engineering sau machine learning, au înregistrat o creștere de 69% în ultimii cinci ani, comparativ cu un avans de 9% al pieței totale a muncii.
Analiza evidențiază și schimbări importante în cazul pozițiilor de început de carieră. Pe baza a 2,4 milioane de anunțuri de angajare entry-level din Statele Unite, PwC a constatat că rolurile cu expunere ridicată la AI solicită tot mai frecvent competențe asociate nivelurilor superioare de experiență, precum leadershipul, creativitatea și capacitatea de judecată.
Numărul posturilor entry-level cu cea mai mare expunere la AI a crescut cu 35% din 2019, în timp ce celelalte locuri de muncă destinate juniorilor s-au redus cu 10%.
„Paradoxul pe care îl creează AI este că le cere angajaților juniori să gândească strategic încă din prima zi, deși le ia tocmai sarcinile prin care, în mod tradițional, învățau meseria. Pentru companii, asta înseamnă că vechile programe de formare nu mai sunt suficiente, iar dezvoltarea talentelor trebuie regândită dacă vor să aibă specialiștii de care vor avea nevoie peste cinci sau zece ani”, a explicat Gabriel Voicilă.
Raportul mai relevă că firmele cu expunere ridicată la AI înregistrează performanțe superioare din perspectiva productivității, ocupării forței de muncă și salariilor. Astfel, companiile din sectoarele cu cea mai mare expunere la AI au consemnat o creștere medie a productivității de 34% în 2025 față de 2018, comparativ cu 24% în cazul companiilor cu expunere redusă.
În același timp, primele 20% dintre companiile cu cea mai mare expunere la AI au raportat o creștere a productivității muncii de 163% față de 2018, de aproape cinci ori peste media companiilor cu expunere ridicată la această tehnologie.
Totodată, companiile cu cea mai mare expunere la AI au înregistrat o creștere a numărului de angajați de 52% în 2025, raportat la nivelurile din 2018, față de 36% în cazul companiilor cu expunere redusă.
Potrivit PwC, angajații care dețin competențe în domeniul inteligenței artificiale beneficiază de salarii cu 62% mai mari, în medie, decât cei pentru care astfel de competențe nu sunt solicitate. Cele mai mari creșteri ale cererii pentru joburi care necesită competențe AI au fost consemnate în sectoarele tehnologie, media și telecomunicații, precum și în serviciile profesionale.