Inteligența artificială (IA) schimbă radical modul în care este organizată munca și criteriile după care companiile își aleg angajații. Unele ocupații devin mai accesibile, pentru altele cerințele devin mai exigente, iar diferența o fac tot mai mult competențele umane și capacitatea de a lucra cu IA.
Cel mai recent raport global PwC AI Jobs Barometer conturează câteva concluzii importante. În primul rând, oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la IA a crescut mai lent în ultimii ani decât în cele mai puțin expuse. În același timp, impactul IA nu este uniform: în unele arii, tehnologia face posturile mai accesibile unui număr mai mare de candidați, iar în altele ridică nivelul cerințelor și face intrarea mai dificilă. Tot raportul arată că, în ocupațiile cele mai expuse la IA, angajatorii cer tot mai multe abilități noi, iar competențele de lucru cu IA sunt din ce în ce mai căutate și mai bine plătite, susține Oana Munteanu, Director, Workforce Services Leader, PwC România, în cadrul unei noi analize.
Ce ocupații sunt cele mai expuse la IA
Din cele 382 de ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08 și analizate în raportul PwC, 201 au expunere ridicată la IA, iar 181 au expunere scăzută. Scorul de expunere a fost calculat în funcție de câte dintre sarcinile specifice fiecărei ocupații pot fi realizate parțial sau complet de IA.
În mod firesc, expunerea este mai ridicată în profesiile bazate în principal pe activități de birou (efort cognitiv, muncă analitică) și mai redusă în cele care presupun muncă fizică sau abilități profund umane, emoționale, mai greu de automatizat.
Ocupațiile cel mai expuse la IA sunt din domeniul financiar (analist financiar, consultant financiar, manager financiar, contabil, broker, ofițer de credite sau ofițer de taxe), dar și din servicii profesionale, precum avocatură, HR, comunicare etc. Expunerea este ridicată și în inginerie, IT&C, știință și educație: de la arhitecți, ingineri și dezvoltatori software până la fizicieni, matematicieni, sociologi sau profesori.
IA nu afectează toate profesiile în același fel
Impactul IA asupra acestor ocupații diferă de la caz la caz, ceea ce duce la apariția a două categorii distincte de profesii.
În unele cazuri, IA preia activitățile repetitive, administrative sau consumatoare de timp, iar angajatului îi rămân sarcinile care presupun expertiză mai mare, decizie, evaluare sau relaționare. De exemplu, în cazul unui recrutor, IA poate face selecția inițială a CV-urilor care îndeplinesc anumite criterii, iar angajatul se ocupă de interviuri și de negocierea ofertelor salariale. Acestea sunt ocupațiile profesionalizate de IA: joburi în care tehnologia elimină rutina și ridică nivelul cerințelor. Profesiile în care IA ridică pragul de intrare sunt cele în care cunoștințele și abilitățile specific umane rămân mai importante decât partea tehnică pe care o poate prelua tehnologia. Aici intră, de exemplu, ofițerii de relații cu publicul, agenții de recrutare, inginerii, dealerii și brokerii, managerii de vânzări și marketing, managerii de PR sau farmaciștii.
În alte cazuri, IA poate realiza o parte dintre activitățile mai complexe din fișa postului, iar angajaților le rămân sarcini care cer competențe de bază. De exemplu, într-un rol de gestionar de stocuri, IA poate ține evidența stocurilor, iar angajatului îi rămâne partea de manipulare a mărfii. Acestea sunt ocupațiile democratizate de IA: joburi în care tehnologia reduce bariera de intrare și le face accesibile unui număr mai mare de candidați. Printre ocupațiile democratizate de IA se regăsesc tehnicienii web, dezvoltatorii software, contabilii, ofițerii de credit, managerii financiari, managerii de magazin, analiștii financiari, avocații și jurnaliștii.
Potrivit datelor PwC, puțin peste o treime dintre ocupațiile expuse la IA sunt profesionalizate, iar aproape două treimi sunt democratizate.
Joburile profesionalizate cresc mai repede
Deși joburile democratizate sunt mai numeroase, cele profesionalizate par să câștige teren mai repede. Potrivit raportului PwC, ofertele pentru locuri de muncă profesionalizate de IA cresc de două ori mai repede decât cele democratizate. Asta sugerează că angajatorii au mai multă nevoie de specialiști care să amplifice rezultatele obținute cu ajutorul IA.
În plus, ocupațiile profesionalizate tind să aibă și o evoluție salarială mai bună. Salariile anunțate pentru aceste joburi au crescut cu 37% comparativ cu 2021, față de un avans salarial mediu de 26% pentru ocupațiile democratizate. Mai mult, șapte dintre primele zece ocupații cu cea mai rapidă creștere salarială la nivel global în perioada 2019-2025 sunt ocupații profesionalizate de IA: manageri de cercetare și dezvoltare (+81% creștere salarială), medici veterinari (+77%), chimiști (+63%), farmaciști (+59%), operatori centrale electrice (+56%), fizicieni (+56%) și psihologi (+53%).
Dar diferența nu se reflectă doar în salarii, ci și în structura competențelor cerute de angajatori. În ocupațiile profesionalizate, IA elimină partea standardizată a muncii și lasă în centru activități mai sofisticate. Ca urmare, companiile cer un pachet mai amplu de competențe, la nivel de expert, specifice profesiei, adesea legate de certificări sau expertiză greu transferabilă. În ocupațiile democratizate, accentul se mută mai mult spre competențe largi, transferabile, care permit accesul unor candidați din zone profesionale mai diverse.
Cerințe mai mari inclusiv la început de carieră
În paralel, IA accelerează schimbarea profilului de competențe în rolurile de început de carieră. Potrivit AI Jobs Barometer, rolurile de debutanți în ocupațiile cele mai expuse la IA sunt de șapte ori mai predispuse să ceară competențe considerate până de curând specifice seniorilor, precum leadership, gândire strategică sau luarea deciziilor pe bază de date, față de cele din ocupațiile mai puțin expuse.
De asemenea, joburile cele mai expuse la IA solicită într-o mai mare măsură abilități precum empatie, discernământ și creativitate.
Aceste evoluții arată că IA nu înlocuiește pur și simplu munca umană, ci o redistribuie. În unele profesii, tehnologia lărgește accesul și crește numărul oportunităților. În altele, comprimă partea de execuție și mărește ponderea activităților care cer competențe superioare, ceea ce duce la salarii mai ridicate, dar și la cerințe profesionale mai exigente.
Competențele IA sunt tot mai căutate și mai bine plătite
Raportul arată și că joburile care cer competențe specifice de IA nu mai reprezintă o nișă, ci un segment al pieței muncii aflat într-o expansiune accelerată. La nivel global, joburile de tip „specialist IA” au crescut cu 69% numai între 2024 și 2025, în timp ce numărul total de joburi oferite a crescut cu 8,6%.
Cerințele pentru astfel de competențe diferă însă mult între domenii: aproximativ 20,4% dintre anunțurile de angajare din IT și computer science cer competențe legate de IA, față de 12,1% în marketing și PR și 8,8% în știință și cercetare. La polul opus, în sectoare precum transportul, sănătatea sau ospitalitatea, ponderea rămâne încă redusă, reflectând impactul deocamdată mai redus al IA în aceste domenii.
În majoritatea ariilor profesionale, cele mai multe ocupații care cer competențe IA sunt din categoria ”utilizator IA”, adică poziții în care angajații folosesc instrumente de inteligență artificială în activitatea curentă, fără să le dezvolte ei înșiși. În multe domenii non-tehnice, precum marketing, vânzări sau resurse umane, peste 95% dintre rolurile care cer IA sunt astfel de roluri de utilizare. Cererea pentru roluri de dezvoltator IA, adică pentru cei care construiesc astfel de sisteme, rămâne concentrată în IT și cercetare.
Joburile care cer competențe IA sunt mai bine plătite decât cele care nu cer astfel de competențe, ceea ce arată că angajatorii recompensează tot mai mult capacitatea de a folosi IA pentru a obține rezultate concrete. În 2025, diferența salarială pentru posturile cu IA față de cele fără IA ajunge la 88% în vânzări, 87% în relații cu clienții, 75% în zona juridică și de conformitate și 50% în finanțe. În IT, diferența este mai redusă, de 28%, semn că acolo competențele IA au devenit deja mai răspândite.
Provocări pentru candidați și angajatori
Pentru candidați și profesioniști, mesajul este relativ simplu: în epoca inteligenței, șansele de angajare cresc dacă știi să faci două lucruri în același timp. Pe de o parte, să folosești IA pentru sarcinile pe care le poate face bine. Pe de altă parte, să îți dezvolți acele competențe pe care tehnologia nu le poate înlocui ușor: judecata, relaționarea, creativitatea, logica și capacitatea de a lua decizii în contexte complexe.
Pentru angajatori însă, mesajele sunt ceva mai nuanțate. Dacă extinderea adopției s-a dovedit o provocare căreia îi pot face față, cu rezultate diferite direct proporționale cu investiția în instrumente și training, ecuația necesarului de competențe nu este la fel de simplă. Profesionalizarea IA cere competențe greu, dacă nu imposibil, de dezvoltat sau de dobândit fără o bază în educația timpurie, formală și fără multă expunere (fie că vorbim de competențe cognitive sofisticate, fie că vorbim de competențe emoționale). Mai mult, dincolo de simpla utilizare a unor instrumente care poate crește eficiența personală, atât profesionalizarea cât și democratizarea implică modificări în modul de organizare al muncii, de alocare a sarcinilor între oameni și tehnologie în mod structurat și asumat, un exercițiu complex și de durată.
Nu în ultimul rând, pentru decidenții din sfera politicilor publice, este evident că provocarea decalajului de competențe va fi una cu profund impact economic și social. Fără resurse umane de calitate acolo unde contează singurul avantaj competitiv rămâne costul (oameni mai ieftini decât IA), respectiv fără investiție măcar în competențe de bază legate de IA, dar și cognitive și emoționale relevante, o mare parte din populație va rămâne în urmă.