Infrastructura de transport este esențială pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni și pentru atragerea investițiilor. România își consolidează totodată rolul într-un coridor logistic strategic pe flancul estic al Europei, a declarat Sebastian Metz, directorul general al AHK România, în deschiderea conferinței „Transport și logistică în România și Republica Moldova”
Conferința este organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) în cadrul unei delegații de afaceri formate din opt companii germane din sectorul transporturilor și logisticii, aflate în România și Republica Moldova în perioada 26–30 octombrie 2026.
La aceasta participă opt companii germane, iar programul se desfășoară în România și Republica Moldova în perioada 26–30 octombrie 2026.
„Transporturile și logistica reprezintă coloana vertebrală a economiei. Fără căi ferate, șosele și porturi nu poate exista industrie, comerț sau exporturi. Ele mențin economia în mișcare și sunt esențiale pentru reziliența acesteia”, a adăugat el.
În ultimii 20 de ani, economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa. ”Acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței”, a precizat Metz.
România: investiții de 75 de miliarde de euro în infrastructură
Reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) au arătat deschidere pentru crearea condițiilor favorabile pentru încheierea de parteneriate public-private în România.
„Acesta ar putea deveni principalul mecanism de finanțare în viitor. Cred că firmele germane prezente astăzi aici aduc experiență, tehnologie modernă și know-how. În România prioritatea noastră este să dezvoltăm rețeaua de drumuri, să modernizăm și să reconstruim întreaga infrastructură. Vorbim atât despre infrastructura feroviară și maritimă, cât și despre cea aviatică”, a declarat Mariana Ioniță, secretar general în MTI.
Potrivit strategiei de investiții a MTI, pentru această decadă ar fi nevoie de 75 de miliarde de euro. Până acum au fost accesate aproximativ 17.5 miliarde din bani europeni. Alte surse de finanțare sunt alocările bugetare (dacă se vor aloca 2% din PIB pe următorii 10 ani), precum și împrumuturi, alături de parteneriatele public-private.
Obiectivul este ca România să devină un hub regional în această parte a Europei și un punct de legătură cu coridoarele eurasiatice care vin din Asia și regiunea Caucazului.
Republica Moldova: conectivitatea susține integrarea europeană
Pentru Republica Moldova, conectivitatea în domeniul transporturilor reprezintă unul dintre pilonii de dezvoltare și de integrare europene,
”Ne aflăm într-un moment important pentru regiunea noastră. Infrastructura de transport nu mai înseamnă doar construirea de drumuri, căi ferate și porturi. Ea ține de competitivitatea economică, reziliență, securitate și, în cazul nostru, de integrarea europeană”, a spus Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) din Republica Moldova.
Țara prioritizează transportul pe cale ferată și fluvială precum și continuarea construcției autostrăzii Unirii, iar dezvoltarea portului de la Dunăre Giurgiulești este un obiectiv important:
„Nu ar trebui să privim Giurgiulești, Galați și Constanța ca pe infrastructuri distincte, ci ca părți ale unui sistem logistic regional interconectat. Un astfel de sistem poate deservi nu doar Republica Moldova și România, ci și Ucraina și piața europeană în ansamblu”, a adăugat Păscăluță.
Opt companii germane explorează oportunități de afaceri în România și Republica Moldova
Delegația reunește opt companii germane active în transport, logistică, infrastructură și operare portuară:
DS Spedition GmbH (transport rutier și logistică), DSD HILGERS Stahlbau GmbH (construcții metalice, inginerie industrială și echipamente pentru manipularea mărfurilor), Edgar Rothermel Internationale Spedition GmbH (transport și logistică), Stöhr Logistik GmbH (transport și logistică), TriCon Container-Terminal Nürnberg GmbH (terminal trimodal și transport combinat), Bayernhafen GmbH & Co. KG (Infrastructură portuară și platforme logistice multimodale), Eberl Internationale Spedition GmbH & Co. KG (expediții internaționale, transport rutier, aerian și maritim, logistică și servicii vamale), Duisport – Duisburger Hafen AG (operare port fluvial și logistică trimodală -apă, cale ferată, rutier)
Participanții vor avea întâlniri de afaceri cu reprezentanți ai companiilor românești din București, Brăila, Galați, Constanța și moldovenești, din portul Giurgiulești și vor vizita în zilele următoare cele patru porturi.
Interesul companiilor germane pentru cele două piețe este susținut de poziția strategică a României și Republicii Moldova la intersecția dintre Uniunea Europeană și Europa de Est și de rolul celor două țări în coridoarele regionale de tranzit și conectivitate.
Ambele țări dispun de un potențial ridicat în domeniul căilor navigabile și al porturilor, în special de-a lungul Dunării. Marile infrastructuri portuare, cum sunt cele de la Constanța, Galați, Brăila și Giurgiulești reprezintă noduri esențiale pentru fluxurile comerciale regionale și internaționale.În același timp, pe ambele piețe există o nevoie semnificativă de modernizare și investiții în infrastructura portuară, feroviară, rutieră și intermodală, în special în domenii precum multimodalitatea, digitalizarea, eficiența și sustenabilitatea.