Geo-economia faliei dintre Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și Asia se schimbă radical, iar România europeană trebuie să-și reinventeze economia, a declarat, marți, la o conferință de specialitate, președintele Bursei de Valori București (BVB), Radu Hanga.
„Economia Europei se resetează. Geo-economia faliei dintre Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și Asia se schimbă radical, iar România europeană trebuie să-și reinventeze economia. Aici se vorbește doar de unele dintre faliile care sunt acum în lume. Cred că, dacă vom căuta bine, o să găsim multe alte idei. Ideea e că lumea spre care ne îndreptăm, sau lumea în care suntem deja, este mult mai complicată decât era în urmă cu zece ani. Când ne uităm la statul român, prima întrebare pe care mi-o pun este „Cine este statul român?”. Statul român nu e ceva abstract. Ca și în cazul companiilor private sau de stat, în spatele statului sunt niște oameni și oamenii suntem tot noi. Datoria publică, care sigur ne place să ne gândim că este a statului, la un moment dat, într-un fel sau altul, este a noastră și atunci când o să o plătim, probabil toți împreună o să o plătim… Cred că cel mai important e pentru noi toți să ne întoarcem la common sense. Haideți să ne uităm cu picioarele pe pământ la problemele pe care le avem în față”, a spus Hanga, conform Agerpres.
Potrivit șefului BVB, reindustrializarea are trei componente: resurse, oameni și capital.
„Dacă vorbim despre resurse, știm ce resurse are România. Când ne gândim la oameni pregătiți, ne uităm în principal către infrastructura de educație și, evident, acesta o administrează în principal statul român. Când ne gândim iarăși la oameni pregătiți, cred că nu este vorba doar despre educație, ci este vorba și despre sănătate și toate serviciile aferente esențiale pentru a avea o economie competitivă și a reuși în procesul acesta de reindustrializare. Elementul al treilea este accesul la capital. Dincolo de ajustarea fiscală pe care o avem în față, avem doi piloni importanți pe care stă finanțarea economiei. Pe de-o parte este piața bancară și aici am văzut că este una dintre primele industrii care a crescut în România după 1989. Celălalt pilon este piața de capital, care se dezvoltă foarte bine, e foarte dinamică în ultimii zece ani, dacă nu ceva mai mult,” a precizat el.
De altfel, Hanga crede că piața de capital este un exemplu de zonă în care România a evoluat foarte bine și este poziționată foarte bine. „Din punct de vedere al capitalizării, avem 90 de miliarde, valoarea companiilor listate, adică aproximativ 25% din PIB. Suntem a treia bursă din regiune, după cea din Polonia și Austria. Deci, am depășit toate celelalte piețe din regiune. Ca și performanță a pieței, adică a valorii companiilor, suntem foarte bine cu plus 45% anul acesta și plus aproape 56%, anul trecut”, a spus sursa citată.
El a menționat, totodată, că baza locală de investitori de pe Bursă are cea mai bună dinamică.
„Avem mai multe componente și mai multe tipuri de jucători care operează în piața de capital. Avem fondurile de pensii, unde acum sunt acumulate active de aproape 50 miliarde de euro. Fonduri de investiții care, în general, sunt vândute fie de jucători privați, de administratori privați, fie de independenți, fie de administratori, membri din partea sistemului bancar. Acolo sunt acumulate acum peste 15 miliarde de euro. Un element extrem de pozitiv este că 1,4 milioane de români investesc în piață prin intermediul fondurilor de investiții, de trei ori mai mult decât cifra de acum cinci ani. Un alt element foarte important este numărul de investitori care investesc direct la bursă. Am încheiat trimestru III al anului acesta cu aproape 350.000 de conturi deschise la bursă. Ca să ne dăm seama de amplitudinea creșterii: la sfârșitul anului 2020 am avut cifra minimă 53.000 de conturi. Practic, în ultimii aproape șase ani, numărul de conturi deschise la bursă a crescut de aproape șapte ori. Eu mă uit la bursă, nu doar ca la o platformă de finanțare. Bursa este într-un fel o scenă. Companiile care se urcă pe scena Bursei de Valori București devin vizibile, ceea ce înseamnă că devin vizibile și produsele lor. Consumatorii produselor încep să devină investitori, iar investitorii încep să consume produsele companiilor în care investesc”, a punctat Radu Hanga.