În 1 ianuarie 2027, România marchează 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Economia s-a transformat, companiile românești au crescut și au intrat tot mai mult în competiția europeană, iar zi cu zi și nivelul de trai al românilor s-a apropiat foarte mult de media UE. Cu această ocazie, Banca Transilvania lansează o serie de zece analize despre evoluția României. Analizele vor urmări teme precum economia, investițiile, antreprenoriatul, companiile, veniturile, nivelul de trai – dimensiuni relevante ale schimbării României – prin cifre, tendințe, transformări și vor fi publicate pe Blogul BT/TheMacroZone.
„Una dintre cele mai bune decizii personale a fost să am încredere în România. Este țara în care am trăit și am lucrat în acești 20 de ani și, privind în urmă, cred că România a oferit oportunități extraordinare celor care au avut răbdare, încredere și curaj să investească pe termen lung. Creșterea nu a fost liniară, dar a fost constantă și direcția a fost clară. Pentru următorii ani, pariul meu rămâne România, dar care poate juca într-o ligă economică mai mare: o economie mai sofisticată, cu mai mult capital local, cu antreprenori care construiesc companii regionale și cu bănci capabile să susțină această ambiție. Sigur că mai avem multe de făcut, însă, dacă ne uităm de unde am plecat și unde suntem astăzi, avem motive să avem încredere în ceea ce putem construi mai departe”, spune Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.
Cât de mult s-a schimbat România
Una dintre cele mai relevante măsuri ale transformării este convergența economică. La momentul aderării, PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, reprezenta aproximativ 44% din media Uniunii Europene. În 2025, indicatorul a ajuns la 78%. În două decenii, România a recuperat astfel peste 30 de puncte procentuale din decalajul față de media europeană. Ritmul dezvoltării nu a fost uniform nici între perioade, nici între regiuni, iar decalaje sunt și acum. Dimensiunea schimbării e dată inclusiv de ceea ce este în spatele cifrelor: antreprenori care au avut curajul să investească, companii care au dezvoltat servicii și au creat locuri de muncă, oameni care au dobândit competențe noi sau au învățat noi meserii, comunități care au folosit oportunitățile deschise de Uniunea Europeană. Apartenența la UE a oferit cadrul în care multe dintre aceste transformări au accelerat: acces la o piață de sute de milioane de consumatori, reguli comune, capital și finanțare pentru investiții și, nu în ultimul rând, un plus de predictibilitate și de încredere în România și în investițiile pe termen lung în țara noastră.
Peste 72 de miliarde de euro, soldul pozitiv al relației financiare cu UE
Unul dintre cele mai vizibile efecte ale apartenenței la Uniunea Europeană este accesul la fondurile europene. În perioada 2007 – 2025, România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro în fonduri europene nerambursabile și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul UE. Rezultă un sold pozitiv de peste 72 de miliarde de euro. Prin urmare, pentru fiecare euro cu care a contribuit România la bugetul Uniunii Europene, a primit aproximativ trei euro sub formă de fonduri europene nerambursabile. Sunt resurse care au susținut investițiile în infrastructură, agricultură, companii și comunități și care au contribuit la modernizarea României.
De la piața locală la piața europeană
La fel de importantă precum finanțarea europeană este schimbarea de perspectivă adusă de accesul la piața unică. Pentru o companie românească, diferența dintre a construi exclusiv pentru piața locală și posibilitatea de a investi și concura pe piața europeană este majoră. Integrarea a facilitat intrarea companiilor din România în lanțurile europene de producție și furnizare, accesul la clienți externi și transferul de tehnologie și know-how.
Cifrele arată cât de puternică a devenit această legătură: În 2025, România a exportat bunuri în valoare de aproximativ 96,6 miliarde de euro, iar peste 71% dintre exporturi au fost către state membre UE. Peste 7 din fiecare 10 euro generați de exporturile românești de bunuri au legătură cu piața Uniunii Europene.
După 20 de ani, pe lângă întrebarea despre cât a câștigat România din integrarea europeană, este și cea despre cum putem transforma această convergență într-o nouă etapă de dezvoltare: mai mult capital românesc, companii regionale, productivitate mai mare, investiții și valoare adăugată mai ridicată. Acesta este următorul pariu pe România.