Furnizorii de servicii digitale de pe teritoriul Uniunii Europene (UE) vor trebui ca, din 18 august 2026, să răspundă direct ordinelor emise de către autoritățile judiciare ale statelor-membre privind divulgarea sau conservarea de probe electronice, în caz contrar sancțiunile pecuniare ar putea ajunge până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial, se arată într-o analiză de specialitate, publicată vineri.
Conform datelor analizate de către o echipă de avocați, specializați în dreptul penal al afacerilor în cadrul Schoenherr și Asociații SCA, noile reguli vor schimba modul în care companiile vor răspunde solicitărilor autorităților judiciare privind divulgarea sau conservarea datelor necesare într-o anchetă penală.
„Concret, furnizorii de servicii din sfera comunicațiilor electronice, cea a numelor de domenii de internet și numerotare IP, precum și furnizorii de servicii informaționale de comunicare, stocare și prelucrare de date, vor fi obligați să răspundă direct ordinelor emise de autoritățile judiciare ale statelor membre ale UE privind divulgarea sau conservarea de probe electronice. Aceste obligații se activează în măsura în care companiile din industriile de referință dețin date relevante pentru ancheta penală, aceasta neînsemnând automat că entitățile în cauză sunt vizate ele însele de procedura în curs. În vederea conformării, furnizorii stabiliți pe teritoriul UE trebuie să desemneze cel puțin un sediu responsabil de primirea și executarea acestor ordine, iar cei stabiliți în afara Uniunii trebuie să numească cel puțin un reprezentant legal în acest scop. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni pecuniare de până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial, înregistrată în exercițiul financiar precedent”, menționează sursa citată de Agerpres.
Regulamentul (UE) 2023/1543 (privind ordinele europene de divulgare și păstrare a probelor electronice) stabilește cadrul normativ conform căruia o autoritate a unui stat membru poate, exclusiv în proceduri penale, să emită un ordin de divulgare sau unul de păstrare a probelor electronice direct furnizorului de servicii pe teritoriul UE, indiferent de locul unde se află datele.
„(…) noul cadru legislativ european le permite autorităților judiciare (judecători, instanțe judecătorești, judecători de instrucție, procurori) să solicite date sau conservarea acestora pentru a fi prevenită ștergerea/alterarea înaintea finalizării procedurii judiciare. În plus, Directiva (UE) 2023/1544 (privind desemnarea sediilor și numirea reprezentanților legali) introduce obligația de a desemna un destinatar responsabil de primirea și executarea ordinelor privind probele electronice. Astfel, pentru furnizorii stabiliți pe teritoriul UE, obligația presupune desemnarea unuia sau mai multor sedii responsabile, iar pentru cei stabiliți în afara Uniunii, obligația vizează numirea unuia sau mai multor reprezentanți legali”, notează autorii analizei, Magdalena Roibu, Ștefan Costăchescu și Nicu Petrușan.
În ceea ce privește sfera serviciilor furnizate, actul legislativ nu se aplică exhaustiv, nefiind incluse serviciile financiare, dar este vizată sfera comunicațiilor electronice, cea a numelor de domenii de internet și numerotare IP, precum și serviciile informaționale de comunicare, stocare și prelucrare de date. „Un aspect important de reținut este că Regulamentul nu se aplică celor ce furnizează servicii exclusiv în propriul stat membru, ci furnizorilor stabiliți în alt stat membru sau reprezentați legal în alt stat-membru”, precizează specialiștii.
Potrivit sursei citate, în vederea asigurării efectivității mecanismului sancționator, statele-membre trebuiau să asigure transpunerea Directivei până la data de 18 februarie 2026, acest lucru fiind necesar din perspectiva faptului că, în conformitate cu Directiva, până la 18 august 2026, furnizorii de servicii existenți la 18 februarie 2026, au obligația de a indica un sediu desemnat, respectiv de a numi un reprezentant legal responsabil de primirea, respectarea și executarea ordinelor europene.
În prezent, România se află într-o fază avansată de implementare a Directivei, iar în acest sens, de interes este proiectul de lege pentru transpunerea acesteia, adoptat de Guvern la data de 4 mai 2026 și transmis spre dezbatere și adoptare în Parlament.
„Proiectul de lege desemnează ANCOM drept autoritatea centrală responsabilă și stabilește mecanismul sancționator care ar urma să fie aplicat de statul român. Astfel, printre altele, constituie contravenție nerespectarea de furnizor a obligației de a desemna cel puțin un destinatar responsabil pentru primirea, respectarea și executarea deciziilor și ordinelor precum și nerespectarea de sediile desemnate și reprezentanții legali a obligației de a primi, respecta și executa deciziile date. Proiectul de lege prevede limite de sancțiune cuprinse între 10.000 și 100.000 lei, iar pentru câteva contravenții (e.g. nerespectarea de furnizori a obligației de a acorda sediilor desemnate sau reprezentanților legali competențele și resursele necesare pentru a se conforma ordinelor de păstrare sau divulgare a probelor electronice) limita maximă este stabilită la cel mult 2% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrată în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii”, se arată în analiza de specialitate.
În viziunea experților în dreptul penal al afacerilor, deși regimul sancționator și obligațiile privind indicarea unui sediu desemnat sau a unui reprezentant legal vor deveni aplicabile în România abia odată cu transpunerea Directivei (UE) 2023/1544, este recomandabil ca furnizorii de servicii digitale să nu aștepte finalizarea procesului legislativ național privind probele electronice pentru a asigura adaptarea proceselor interne necesare pentru conformarea la noul cadru european.