Anul 2027 nu va fi unul al relaxării, ci al doilea an de austeritate, probabil mai dureros decât primul, în condițiile în care România va trebui să continue reducerea deficitului bugetar și să implementeze reforme structurale, consideră consultantul economic Adrian Negrescu.
„Urmează partea grea, reformele structurale, pe care niciun guvern nu le-a făcut până acum. În ianuarie, februarie și martie, agențiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiții sau ajunge la „junk”. O retrogradare ar însemna dobânzi mai mari pentru stat, dar și pentru fiecare român cu un credit în bănci. Avertismentul președintelui trebuie luat în serios: 2027 nu va fi un an al relaxării, ci al doilea an de austeritate, probabil mai dureros decât primul. Așa cum am spus și eu, în repetate rânduri, alternativa o reprezintă un acord cu FMI”, a scris Adrian Negrescu pe pagina sa de Facebook.
În opinia sa, reducerea deficitului bugetar în 2027 ar putea necesita noi măsuri fiscale și bugetare, precum înghețări de salarii și pensii și accize majorate, în pofida promisiunilor Guvernului privind evitarea unor taxe suplimentare.
„Guvernul promite că nu vor exista taxe noi în 2027, dar ecuația nu se închide doar din tăieri de cheltuieli, mai ales cu dobânzi de peste 70 de miliarde de lei anul viitor și fără banii din PNRR. Cel mai probabil vom avea o combinație: înghețări de salarii și pensii, eliminarea unor facilități fiscale, impozite mai mari și accize majorate. Toate vor fi prezentate drept „ajustări”, nu drept taxe noi. Dincolo de aceste speculații, cert este că România a demonstrat în 2026 că poate reduce deficitul, iar Comisia Europeană a confirmat că am luat măsuri eficiente. Problema e că am consumat deja instrumentele ușoare: TVA a crescut, impozitele locale au crescut, salariile la stat sunt înghețate”, a afirmat consultantul economic.
Acesta a atras atenția că președintele Nicușor Dan a vorbit marți seara despre un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei pentru 2026, cu aproximativ 20 de miliarde de lei peste ținta oficială a Ministerului Finanțelor, de 130,3 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.
„Diferența nu e un detaliu tehnic. Ea arată cât de fragilă rămâne ținta de deficit și cât de mult depinde de bani care încă nu au intrat în conturile statului. Paradoxul e că cifrele prezentate de președinte, venituri de 730 de miliarde și cheltuieli de 860 de miliarde, duc la un deficit de 130 de miliarde, exact ținta Finanțelor. Cei 150 de miliarde nu ies din propriul lui calcul”, a explicat Negrescu.
Consultantul economic consideră că diferența dintre cele două estimări privind deficitul bugetar ar putea fi explicată printr-un scenariu de risc.
„Cea mai plauzibilă explicație este că președintele a vorbit despre scenariul de risc, nu despre cel oficial. Ținta de 130 de miliarde se bazează pe ultimele tranșe din PNRR, de peste 4 miliarde de euro în granturi, adică aproximativ 1% din PIB, sau peste 20 de miliarde de lei. Comisia Europeană încă le evaluează. Dacă banii nu ajung până la 31 decembrie, deficitul sare automat spre 150 de miliarde. Practic, diferența dintre cele două cifre este diferența dintre un an în care totul merge bine și unul în care Bruxelles-ul întârzie sau taie plata”, a susținut acesta, conform Agerpres.
Adrian Negrescu a atras atenția și asupra structurii deficitului bugetar, în special a cheltuielilor cu dobânzile. Potrivit acestuia, în trimestrul trei deficitul a fost mai mare decât anul trecut iar factura dobânzilor a „explodat”.
„Cert este că execuția bugetară la nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei, sau 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut. Pe hârtie, consolidarea funcționează. Dar în trimestrul al treilea deficitul a fost mai mare decât anul trecut, iar factura dobânzilor a explodat. Cel mai îngrijorător element nu e cifra deficitului, ci structura lui. În doar nouă luni am plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Doar în trimestrul al treilea, dobânzile au crescut cu 44%. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din efortul de austeritate nu reduce deficitul, ci doar plătește costul datoriilor vechi”, a precizat Negrescu.