Agenția Fitch urmează să anunțe, vineri noaptea, dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuțit, însă dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating, susține consultantul financiar, Adrian Negrescu.
„Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o „ploaie de var㔄, o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, precizează acesta, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.
Consultantul explică, astfel, că, pentru experții din agențiile de rating, înseamnă în esență o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar. În aceste condiții, decizia agenției Fitch a devenit una impredictibilă în ciuda rezultatelor salutare ale Ministerului Finanțelor în privința reducerii deficitului bugetar, comentează el.
Negrescu atrage atenția, în context, că deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului.
„Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe șapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administrației publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a menționat Adrian Negrescu.