\u00centr-un context geopolitic \u0219i economic caracterizat de presiuni constante asupra lichidit\u0103\u021bilor \u0219i de nevoia continu\u0103 de investi\u021bii, companiile din Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o realitate tot mai complex\u0103. Dac\u0103 \u00een trecut avantajul competitiv era sus\u021binut \u00een principal de costuri reduse \u0219i resurse umane calificate, \u00een prezent, avantajul vine tot mai mult din capacitatea de a valorifica inteligent cadrul legislativ \u00een ansamblu, sus\u021bin Andra Ca\u0219u, Partener, Liderul Departamentului Impozite Directe EY Rom\u00e2nia,<\/p>\n\n\n\n
Teona Mierl\u0103, Manager, Departamentul Impozite Directe EY Rom\u00e2nia \u0219i<\/p>\n\n\n\n
Sebastian Popescu, Partener, Grants and Incentives Advisory Leader, EY-Parthenon.<\/p>\n\n\n\n
Facilit\u0103\u021bile fiscale devin instrumente strategice<\/strong><\/p>\n\n\n\n De la granturi \u0219i ajutoare de stat, p\u00e2n\u0103 la mecanisme fiscale cu impact direct \u00een cash-flow, oportunit\u0103\u021bile sunt considerabile. Cu toate acestea, \u00een practic\u0103, valorificarea lor r\u0103m\u00e2ne sub poten\u021bial \u00een compara\u021bie cu alte \u021b\u0103ri, \u00een principal din cauza interdependen\u021belor dintre diferitele instrumente \u0219i a complexit\u0103\u021bii implement\u0103rii. Un punct clar \u0219i necesar \u00een analiz\u0103 este compara\u021bia \u00eentre ce este disponibil \u00een Rom\u00e2nia \u0219i ceea ce realmente diferen\u021biaz\u0103 Rom\u00e2nia fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rile din regiune. Iar ceea ce este evident din punctul de vedere al evolu\u021biei Rom\u00e2niei dup\u0103 1990 este viteza de reac\u021bie a mediului economic \u0219i institu\u021bional la schimb\u0103rile legislative \u0219i economice, precum \u0219i armonizarea cu cadrul global.<\/p>\n\n\n\n Facilit\u0103\u021bile fiscale nu mai pot fi privite exclusiv ca mecanisme de conformare sau beneficii punctuale. Ele devin instrumente strategice pentru sus\u021binerea investi\u021biilor \u0219i pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea pozi\u021biei financiare a companiilor.<\/p>\n\n\n\n Una dintre cele mai relevante facilit\u0103\u021bi r\u0103m\u00e2ne scutirea de impozit pentru profitul reinvestit \u00een anumite active, care permite o economie fiscal\u0103 echivalent\u0103 cu aproximativ 16% din valoarea investi\u021biilor realizate \u00een active eligibile, precum echipamente tehnologice sau solu\u021bii IT. \u00cen ultimii ani, inclusiv \u00een contextul m\u0103surilor de relansare economic\u0103, cadrul aplicabil acestei facilit\u0103\u021bi a fost ajustat \u00een sensul cre\u0219terii flexibilit\u0103\u021bii. Un element important \u00eel reprezint\u0103 clarific\u0103rile privind tratamentul rezervelor constituite din profit reinvestit, care pot fi ulterior distribuite \u00een anumite condi\u021bii f\u0103r\u0103 pierderea beneficiului fiscal, oferind astfel companiilor mai mult\u0103 flexibilitate \u00een gestionarea capitalurilor proprii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acela\u0219i timp, trebuie avute \u00een vedere \u0219i limit\u0103rile tehnice ale mecanismului. De exemplu, contribuabilii care aplic\u0103 facilitatea privind profitul reinvestit nu pot opta, \u00een mod obi\u0219nuit, pentru aplicarea amortiz\u0103rii accelerate sau supra-accelerate pentru acelea\u0219i active. Prin excep\u021bie, pentru anul 2026 (inclusiv \u00een cazul contribuabililor cu an fiscal modificat), pentru anumite categorii de active, cum sunt echipamentele tehnologice, ma\u0219inile \u0219i instala\u021biile de lucru sau echipamentele IT, poate fi utilizat\u0103 amortizarea accelerat\u0103, conform regulilor specifice introduse prin legisla\u021bia recent\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pe l\u00e2ng\u0103 profitul reinvestit, mecanismele de amortizare accelerat\u0103 \u0219i supra-accelerat\u0103 extinse \u0219i adaptate pentru anul 2026, ofer\u0103 posibilitatea recuper\u0103rii mai rapide a costului investi\u021biilor, contribuind la reducerea presiunii fiscale \u00een primii ani de utilizare a activelor.<\/p>\n\n\n\n Un rol esen\u021bial \u00eel au \u0219i facilit\u0103\u021bile pentru cercetare-dezvoltare (R&D), care r\u0103m\u00e2n printre cele mai atractive din perspectiv\u0103 fiscal\u0103. Deducerea suplimentar\u0103 a cheltuielilor de R&D sau mecanismul de credit fiscal de 10% \u0219i scutirea de impozit pe veniturile salariale pentru angaja\u021bii implica\u021bi \u00een astfel de activit\u0103\u021bi, pot avea un impact semnificativ asupra costurilor opera\u021bionale, dar \u0219i a vitezei de inovare pe care contribuabilii rom\u00e2ni o ob\u021bin. \u00cen plus, cadrul actual permite accesarea acestor beneficii pe baza unei defini\u021bii extinse a activit\u0103\u021bilor de cercetare-dezvoltare, f\u0103r\u0103 a condi\u021biona eligibilitatea de succesul proiectului, ceea ce favorizeaz\u0103 aplicabilitatea lor \u00een practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n La acestea se adaug\u0103 \u0219i alte mecanisme fiscale relevante, cum ar fi optimiz\u0103rile de TVA (inclusiv am\u00e2narea pl\u0103\u021bii TVA la import, ajustarea bazei impozabile sau mecanismele de rambursare), care au un impact direct \u0219i imediat asupra cash-flow-ului, dar \u0219i bonifica\u021bii fiscale acordate pentru anumite perioade pentru contribuabilii one\u0219ti, precum \u0219i creditul fiscal pentru sponsoriz\u0103ri, care permite reducerea impozitului pe profit sau a impozitului minim pe cifra de afaceri \u00een anumite limite. \u00cen mod complementar, companiile pot identifica oportunit\u0103\u021bi de a ob\u021bine sume suplimentare de la buget, de exemplu prin recuperarea dob\u00e2nzilor \u0219i actualizarea cu rata infla\u021biei pentru crean\u021bele fiscale restituite cu \u00eent\u00e2rziere, ceea ce poate genera randamente semnificative \u00een contextul actual.<\/p>\n\n\n\n Finan\u021bare nerambursabil\u0103 \u0219i ajutoare de stat<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen paralel cu facilit\u0103\u021bile fiscale, companiile pot accesa finan\u021b\u0103ri nerambursabile dedicate investi\u021biilor, \u00een special \u00een zone precum cercetare-dezvoltare, produc\u021bie sau servicii. Programele europene \u0219i na\u021bionale vizeaz\u0103 \u00een special proiecte de digitalizare, inovare \u0219i dezvoltare industrial\u0103, dar devin din ce \u00een ce mai competitive \u0219i selective. Rela\u021bia dintre granturi \u0219i facilit\u0103\u021bile fiscale nu este \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna una liniar\u0103. De\u0219i legisla\u021bia fiscal\u0103 nu interzice \u00een mod explicit cumularea beneficiilor, \u00een practic\u0103 apar limit\u0103ri generate de regulile ajutoarelor de stat \u0219i de condi\u021biile programelor de finan\u021bare.<\/p>\n\n\n\n Un exemplu relevant este legat de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. De\u0219i Codul fiscal nu instituie \u00een mod direct o interdic\u021bie general\u0103, \u00een practic\u0103, activele pentru care se aplic\u0103 aceast\u0103 facilitate nu pot fi finan\u021bate din surse nerambursabile, ca urmare a cerin\u021belor aferente schemelor de ajutor de stat \u0219i a principiului evit\u0103rii dublei finan\u021b\u0103ri. Prin urmare, structurarea investi\u021biilor necesit\u0103 o analiz\u0103 atent\u0103 care s\u0103 ia \u00een considerare simultan cadrul fiscal \u0219i regulile de ajutor de stat, pentru a evita incompatibilit\u0103\u021bi \u0219i riscuri.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest context, discu\u021bia despre optimizarea cadrului fiscal \u0219i a ajutoarelor de stat nu mai poate fi separat\u0103 de direc\u021biile strategice de politic\u0103 economic\u0103 aflate \u00een construc\u021bie la nivel na\u021bional. Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103, \u00een care instrumentele de sprijin sunt reconfigurate nu doar pentru a sus\u021bine investi\u021biile, ci pentru a orienta capitalul c\u0103tre sectoare \u0219i proiecte cu relevan\u021b\u0103 strategic\u0103. Astfel, mecanismele de finan\u021bare devin parte integrant\u0103 a unei viziuni industriale mai ample, \u00een care dimensiunea, impactul \u0219i alinierea proiectelor la priorit\u0103\u021bi na\u021bionale \u0219i europene devin criterii esen\u021biale.<\/p>\n\n\n\n Programul multianual de relansare economic\u0103, pe care Rom\u00e2nia \u00eel va lansa \u00eencep\u00e2nd cu 2026, reprezint\u0103 una dintre cele mai ambi\u021bioase ini\u021biative de sprijin pentru investi\u021bii, cu un buget estimat de aproximativ 5 miliarde euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2032. Elementul definitoriu al acestui program este introducerea unui cadru dedicat investi\u021biilor strategice de tip ancor\u0103 cu valori de peste 200 milioane euro, menit s\u0103 creasc\u0103 atractivitatea Rom\u00e2niei pentru proiecte de anvergur\u0103 regional\u0103 \u0219i s\u0103 consolideze pozi\u021bionarea \u021b\u0103rii \u00een competi\u021bia pentru capital interna\u021bional.<\/p>\n\n\n\n Programul este structurat pe opt direc\u021bii prioritare de ajutor de stat, concepute pentru a orienta finan\u021barea public\u0103 c\u0103tre proiecte cu relevan\u021b\u0103 strategic\u0103 \u0219i impact economic m\u0103surabil. Aceste direc\u021bii vizeaz\u0103 \u00een mod integrat modernizarea industriei, consolidarea lan\u021burilor de valoare \u0219i extinderea investi\u021biilor productive \u00een afara marilor poli de dezvoltare, contribuind astfel at\u00e2t la competitivitate, c\u00e2t \u0219i la convergen\u021ba regional\u0103.<\/p>\n\n\n\n Un rol central \u00eel au schemele dedicate investi\u021biilor strategice \u0219i industriilor prioritare. Pe de o parte, schema pentru proiecte strategice ofer\u0103 investitorilor mari un pachet flexibil de sprijin, adaptat nevoilor fiec\u0103rui proiect. Pe de alt\u0103 parte, ini\u021biativele dedicate sectorului de produc\u021bie, materiilor prime critice, tehnologiilor \u201enet zero\u201d \u0219i cercet\u0103rii-dezvolt\u0103rii vizeaz\u0103 cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii, dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor industriale \u0219i accelerarea transferului tehnologic de la cercetare la produc\u021bie. Complementar, sunt prev\u0103zute programe dedicate industriei de ap\u0103rare, clusterelor de competitivitate \u0219i reducerii deficitului comercial, toate av\u00e2nd ca obiectiv \u00eent\u0103rirea autonomiei strategice \u0219i a rezilien\u021bei economice.<\/p>\n\n\n\n \u00cen paralel, programul include instrumente orientate spre obiective structurale mai largi, precum dezvoltarea regional\u0103, sprijinirea antreprenoriatului din diaspora \u0219i stimularea investi\u021biilor \u00een turism. \u00cen ansamblu, arhitectura acestor m\u0103suri reflect\u0103 o schimbare de paradigm\u0103: ajutoarele de stat nu mai sunt doar un instrument de finan\u021bare, ci un mecanism activ de politic\u0103 industrial\u0103, orientat c\u0103tre sectoare cu valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103. \u00cen acest context, diferen\u021ba va fi f\u0103cut\u0103 de capacitatea companiilor de a preg\u0103ti din timp proiecte solide \u0219i conforme, pentru a transforma oportunit\u0103\u021bile de finan\u021bare \u00een rezultate concrete.<\/p>\n\n\n\n Integrare strategic\u0103 \u0219i accelerarea vitezei de reac\u021bie a Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen ciuda avantajelor evidente, gradul de utilizare a facilit\u0103\u021bilor fiscale \u0219i al finan\u021b\u0103rilor disponibile r\u0103m\u00e2ne relativ redus \u00een Rom\u00e2nia. Percep\u021bia mediului de afaceri indic\u0103 faptul c\u0103 accesarea acestor instrumente este adesea dificil\u0103, iar predictibilitatea legislativ\u0103 este limitat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Printre principalele provoc\u0103ri se reg\u0103sesc complexitatea cerin\u021belor de eligibilitate, lipsa unor clarific\u0103ri legislative \u00een anumite zone \u0219i dificultatea document\u0103rii corespunz\u0103toare. \u00cen plus, practica autorit\u0103\u021bilor poate varia, ceea ce determin\u0103 o nevoie crescut\u0103 de rigurozitate \u00een implementare.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acela\u0219i timp, multe companii nu au o vizibilitate complet\u0103 asupra beneficiilor disponibile sau nu le integreaz\u0103 \u00een mod sistematic \u00een procesele decizionale. Rezultatul este o rat\u0103 de utilizare sub poten\u021bial, \u00een condi\u021biile \u00een care impactul acestor instrumente asupra cash-flow-ului \u0219i asupra indicatorilor financiari poate fi semnificativ. De asemenea, din perspectiva macroeconomic\u0103, subutilizarea acestor facilit\u0103\u021bi \u0219i finan\u021b\u0103ri \u00een Romania genereaz\u0103 un dezavantaj pentru economia local\u0103 \u0219i pozi\u021bionarea \u021b\u0103rii noastre \u00een ansamblul geopolitic. <\/p>\n\n\n\n Mesajul central este c\u0103 facilit\u0103\u021bile fiscale \u0219i mecanismele de finan\u021bare nu mai pot fi tratate izolat, ca simple instrumente de optimizare punctual\u0103. Ele trebuie integrate \u00eentr-o abordare strategic\u0103, care s\u0103 coreleze deciziile de investi\u021bii, structura financiar\u0103 \u0219i obiectivele pe termen lung ale companiei.<\/p>\n\n\n\n Obiectivul principal al companiilor nu este reprezentat doar de economii fiscale punctuale, ci de reducerea presiunii asupra cash-flow-ului \u0219i de \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea indicatorilor financiari. \u00cen acest context, utilizarea combinat\u0103 a acestor instrumente (acolo unde este posibil) poate genera beneficii substan\u021biale, dar necesit\u0103 o analiz\u0103 atent\u0103 a interdependen\u021belor \u0219i a limit\u0103rilor aplicabile, \u00een special din perspectiva ajutoarelor de stat. O astfel de perspectiv\u0103 trebuie s\u0103 existe \u00een orice \u021bar\u0103, iar analiza economic\u0103 \u0219i fiscal\u0103 la nivelul oric\u0103rei companii este o practic\u0103 existent\u0103 \u0219i normal\u0103 la nivel european \u0219i global. Prin urmare, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fie capabil\u0103 de adaptare rapid\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n\n\n\n Evolu\u021biile recente, inclusiv alinierea la ini\u021biative interna\u021bionale, precum OECD Pillar II \u0219i recalibrarea stimulentelor \u00een credite fiscale rambursabile calificate (cum este cazul facilit\u0103\u021bii de R&D), indic\u0103 faptul c\u0103 facilit\u0103\u021bile fiscale devin tot mai sofisticate \u0219i sunt integrate \u00een arhitectura fiscal\u0103 global\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centr-un context geopolitic \u0219i economic caracterizat de presiuni constante asupra lichidit\u0103\u021bilor \u0219i de nevoia continu\u0103 de investi\u021bii, companiile din Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o realitate tot mai complex\u0103. Dac\u0103 \u00een trecut avantajul competitiv era sus\u021binut \u00een principal de costuri reduse \u0219i resurse umane calificate, \u00een prezent, avantajul vine tot mai mult din capacitatea de a<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":7189,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[72],"tags":[],"class_list":["post-7187","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-financiar"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t