\u00centr-o pia\u021b\u0103 a muncii tensionat\u0103, problema nu mai este doar c\u00e2t muncim, ci dac\u0103 felul \u00een care muncim mai poate sus\u021bine performan\u021ba pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n
Vara face mai vizibil un adev\u0103r pe care \u00eel ignor\u0103m uneori \u00een restul anului: munca nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-un vid. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 peste oboseal\u0103, responsabilit\u0103\u021bi familiale, drumuri, c\u0103ldur\u0103 \u0219i copii \u00een vacan\u021b\u0103. De aceea, discu\u021bia despre echilibrul munc\u0103 \u2013 via\u021b\u0103 personal\u0103 este, de fapt, o discu\u021bie despre sustenabilitatea modului \u00een care muncim, sus\u021bine Claudia Sofianu, Partener, People Advisory Services Leader, EY Rom\u00e2nia, \u00een cadrul unei noi analize.<\/p>\n\n\n\n
Un studiu al Consiliului Economic \u0219i Social \u2013 \u201eEchilibrul munc\u0103 \u2013 via\u021b\u0103 personal\u0103\u201d (2025) documenteaz\u0103 aceast\u0103 presiune \u00een pia\u021ba muncii din Rom\u00e2nia: program prelungit, digitalizare, responsabilit\u0103\u021bi familiale \u0219i nevoia unor politici publice integrate (sursa: https:\/\/www.ces.ro\/ro\/studii-elaborate-de-ces). Raportul arat\u0103 c\u0103 presiunea asupra angaja\u021bilor nu mai este doar individual\u0103, ci sistemic\u0103, iar zonele de presiune sunt clare: program prelungit, extinderea muncii prin tehnologie \u0219i responsabilit\u0103\u021bi familiale.<\/p>\n\n\n\n
Datele Eurostat confirm\u0103 tensiunea din Rom\u00e2nia. Astfel, \u00een 2024, persoanele aflate \u00een c\u00e2mpul muncii cu v\u00e2rsta \u00eentre 20 \u0219i 64 de ani lucrau \u00een Rom\u00e2nia, \u00een medie, 38,8 ore efective pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een locul principal de munc\u0103, fa\u021b\u0103 de media UE de 36 de ore. \u00cen acela\u0219i an, rata de ocupare pentru grupa 20\u201364 de ani era de 69,5% \u00een Rom\u00e2nia, comparativ cu 75,8% la nivelul UE, iar decalajul de ocupare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi era de 18,1 puncte procentuale \u00een Rom\u00e2nia, fa\u021b\u0103 de 10 puncte procentuale la nivelul UE. Altfel spus, lucr\u0103m mult, dar nu reu\u0219im \u00eenc\u0103 s\u0103 facem loc suficient de multor oameni \u00een pia\u021ba muncii. Aici \u00eencepe problema de fond (sursa: Eurostat, https:\/\/ec.europa.eu\/eurostat ).<\/p>\n\n\n\n
De\u0219i \u00een limbaj institu\u021bional se vorbe\u0219te despre \u201eechilibrul munc\u0103\u2013via\u021b\u0103 personal\u0103\u201d, miza real\u0103 este mai ampl\u0103: sustenabilitatea modului \u00een care muncim. Nu avem dou\u0103 vie\u021bi, una profesional\u0103 \u0219i una personal\u0103. Avem o singur\u0103 via\u021b\u0103, \u00een care munca trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc s\u0103n\u0103tos, predictibil \u0219i compatibil cu responsabilit\u0103\u021bile reale ale oamenilor.<\/p>\n\n\n\n
De ani buni, vorbim \u00een Rom\u00e2nia despre deficitul de for\u021b\u0103 de munc\u0103, migra\u021bie \u0219i lipsa competen\u021belor, dar mult mai rar le conect\u0103m cu modul \u00een care este organizat\u0103 munca. Programul rigid, volumul ridicat de sarcini \u0219i lipsa flexibilit\u0103\u021bii nu creeaz\u0103 doar oboseal\u0103, ci \u0219i decizii structurale: retragerea din pia\u021ba muncii, schimbarea domeniului sau plecarea din \u021bar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Pentru companii, efectele se v\u0103d repede: fluctua\u021bie de personal, productivitate afectat\u0103, absenteism \u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een atragerea talentelor. Prezen\u021ba la birou, de exemplu, nu mai poate fi confundat\u0103 \u201eper se\u201d cu performan\u021ba. Tot mai des, oamenii nu pleac\u0103 doar pentru c\u0103 primesc prea pu\u021bin, ci \u0219i pentru c\u0103 li se cere prea mult \u00eentr-un mod prost organizat.<\/p>\n\n\n\n
Un exemplu simplu: un p\u0103rinte care pleac\u0103 mai devreme de la birou s\u0103 ia copilul de la \u0219coal\u0103, dar recupereaz\u0103 seara dup\u0103 ora 21.00, nu lucreaz\u0103 neap\u0103rat mai flexibil; de multe ori, doar mut\u0103 presiunea \u00eentr-un interval invizibil. La fel, munca \u201ede oriunde\u201d devine problematic\u0103, dac\u0103 \u00eenseamn\u0103 mesaje constante \u00een vacan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
La nivel macroeconomic, efectele se adun\u0103: participare mai redus\u0103, productivitate afectat\u0103 de epuizare \u0219i presiune mai mare asupra sistemelor sociale. C\u00e2nd oamenii reduc programul, am\u00e2n\u0103 revenirea sau se retrag din activitate din cauza responsabilit\u0103\u021bilor familiale, pierderea nu este doar individual\u0103, ci economic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, tema nu mai \u021bine doar de management intern, ci \u0219i de politic\u0103 public\u0103: munc\u0103 flexibil\u0103, servicii de \u00eengrijire, formare continu\u0103 \u0219i sprijin pentru s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103. F\u0103r\u0103 servicii accesibile de \u00eengrijire \u0219i politici publice coerente, flexibilitatea r\u0103m\u00e2ne adesea o solu\u021bie individual\u0103 la o problem\u0103 colectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Adev\u0103rata schimbare nu se produce \u00een politici, ci \u00een comportamente. Diferen\u021ba nu o face existen\u021ba unei politici, ci curajul organiza\u021biei de a o aplica atunci c\u00e2nd presiunea businessului cre\u0219te. \u00cen realitate, rareori problema este scris\u0103 \u00eentr-o procedur\u0103; se vede mai degrab\u0103 \u00een reflexele zilnice ale organiza\u021biei.<\/p>\n\n\n\n
Tehnologia complic\u0103 suplimentar ecua\u021bia. Digitalizarea ofer\u0103 flexibilitate, dar a extins \u0219i grani\u021bele muncii, f\u0103c\u00e2nd-o accesibil\u0103 permanent. F\u0103r\u0103 limite clare, flexibilitatea risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 disponibilitate continu\u0103. De aceea, dreptul la deconectare nu este un detaliu administrativ, ci o \u00eencercare de a reface limitele timpului de lucru \u00eentr-o economie \u00een care laptopul \u0219i telefonul au mutat biroul \u00een via\u021ba personal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 tensiune explic\u0103 de ce tema este de c\u00e2\u021biva ani buni \u0219i pe agenda legislativ\u0103 european\u0103. Astfel, referin\u021ba central\u0103 pentru p\u0103rin\u021bi \u0219i \u00eengrijitori este Directiva (UE) 2019\/1158, iar Directiva (UE) 2019\/1152 completeaz\u0103 perspectiva prin accentul pus pe transparen\u021ba \u0219i previzibilitatea condi\u021biilor de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Discu\u021biile privind aceste directive ridicau aceea\u0219i \u00eentrebare practic\u0103 pentru angajatori: ce este cu adev\u0103rat nou \u00een raport cu legisla\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cum se transform\u0103 obliga\u021biile europene \u00een reguli aplicabile \u00een organiza\u021bii. Atunci, accentul era pe transpunere; ast\u0103zi, \u00eentrebarea este dac\u0103 transpunerea a schimbat suficient practica.<\/p>\n\n\n\n
Directiva (UE) 2019\/1158 adreseaz\u0103 nevoia de flexibilitate pentru p\u0103rin\u021bi \u0219i \u00eengrijitori, prin standarde minime privind concediul de paternitate, concediul parental, concediul pentru \u00eengrijitori \u0219i dreptul de a solicita forme flexibile de munc\u0103. Directiva (UE) 2019\/1152 aduce \u00een prim-plan predictibilitatea \u0219i transparen\u021ba condi\u021biilor de munc\u0103: informarea clar\u0103 a lucr\u0103torilor, limitarea perioadelor de prob\u0103, previzibilitatea programului \u0219i dreptul de a solicita trecerea la o form\u0103 de munc\u0103 mai stabil\u0103. \u00cempreun\u0103, cele dou\u0103 directive arat\u0103 c\u0103 sustenabilitatea muncii nu depinde doar de concedii sau beneficii, ci \u0219i de claritate, stabilitate \u0219i \u00eencredere.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen Rom\u00e2nia, transpunerea acestor direc\u021bii s-a realizat \u00een principal prin Legea nr. 283\/2022, care a modificat Codul muncii, \u0219i prin OUG nr. 117\/2022 privind concediul paternal. Au fost introduse sau consolidate concediul de \u00eengrijitor, absen\u021ba pentru urgen\u021be familiale, extinderea concediului paternal, obliga\u021bii suplimentare de informare \u0219i posibilitatea de a solicita programe individualizate ori forme mai previzibile de lucru.<\/p>\n\n\n\n
\u0218i totu\u0219i, aici apare paradoxul: avem mai multe reglement\u0103ri dec\u00e2t oric\u00e2nd, dar nu neap\u0103rat un fel mai bun de a lucra. Drepturile au fost extinse, obliga\u021biile de informare au crescut, iar flexibilitatea apare tot mai des \u00een legisla\u021bie \u0219i \u00een politicile interne. \u00cen practic\u0103 \u00eens\u0103, ziua de lucru se prelunge\u0219te, mesajele continu\u0103 dup\u0103 program, iar mul\u021bi angaja\u021bi ezit\u0103 uneori s\u0103 foloseasc\u0103 drepturile pe care, formal, le au. Problema nu este lipsa regulilor, ci distan\u021ba dintre dreptul formal \u0219i comportamentul organiza\u021bional. Conformarea este \u00eenceputul, nu rezultatul.<\/p>\n\n\n\n
Nu oamenii s-au schimbat peste noapte; contextul \u00een care le cerem s\u0103 performeze s-a schimbat.<\/p>\n\n\n\n
Faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a transpus o parte important\u0103 a cadrului european nu reduce relevan\u021ba raportului CES; dimpotriv\u0103, o explic\u0103. Legisla\u021bia stabile\u0219te drepturi minime, \u00eens\u0103 raportul CES arat\u0103 dac\u0103 aceste drepturi r\u0103spund, \u00een practic\u0103, presiunilor reale din pia\u021ba muncii. Aceasta este diferen\u021ba dintre conformare \u0219i schimbare: prima poate fi bifat\u0103 prin texte de lege \u0219i politici interne, a doua se vede \u00een felul \u00een care oamenii muncesc efectiv.<\/p>\n\n\n\n
Pentru companii, implica\u021bia este clar\u0103: nu mai vorbim doar despre conformare, ci despre felul concret \u00een care este a\u0219ezat\u0103 munca zi de zi. Raportul CES, cadrul european \u0219i legisla\u021bia na\u021bional\u0103 transmit acela\u0219i semnal: organizarea muncii devine o condi\u021bie pentru productivitate, reten\u021bie \u0219i competitivitate.<\/p>\n\n\n\n
Poate c\u0103 acesta este testul cel mai simplu pentru urm\u0103torii ani: nu c\u00e2t de mult pot cere organiza\u021biile de la oameni, ci c\u00e2t de inteligent pot organiza munca, astfel \u00eenc\u00e2t oamenii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 poat\u0103 performa pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen final, sustenabilitatea modului \u00een care muncim nu este despre a cere mai pu\u021bin de la organiza\u021bii sau de la oameni, ci despre a crea condi\u021biile \u00een care performan\u021ba poate fi men\u021binut\u0103. \u00centr-o economie \u00een care talentul este greu de g\u0103sit \u0219i \u0219i mai greu de p\u0103strat, aceasta nu este un gest de generozitate. Este o decizie de business.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o pia\u021b\u0103 a muncii tensionat\u0103, problema nu mai este doar c\u00e2t muncim, ci dac\u0103 felul \u00een care muncim mai poate sus\u021bine performan\u021ba pe termen lung. Vara face mai vizibil un adev\u0103r pe care \u00eel ignor\u0103m uneori \u00een restul anului: munca nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-un vid. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 peste oboseal\u0103, responsabilit\u0103\u021bi familiale, drumuri, c\u0103ldur\u0103 \u0219i copii<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":7717,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74],"tags":[],"class_list":["post-7715","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-companii"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t