Infrastructura digital\u0103 care alimenteaz\u0103 Inteligen\u021ba Artificial\u0103 (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenin\u021b\u0103ri la adresa tranzi\u021biei energetice europene \u0219i globale, avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii \u00eentr-un raport al Environmental Coalition on Standards (ECOS) \u0219i Open Future, citat \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 de Asocia\u021bia 2Celsius \u2013 o organiza\u021bie de mediu.<\/p>\n\n\n\n
\u201eDac\u0103 e\u0219ti tentat s\u0103 crezi c\u0103 inteligen\u021ba artificial\u0103 este o tehnologie ‘curat\u0103’, c\u0103 r\u0103spunsurile pe care le prime\u0219ti de la un chatbot nu las\u0103 urme fizice \u00een lumea real\u0103, raportul ‘From Innovation to Overshoot: How Data Centre Expansion Risks Derailing Climate Goals’ te va face s\u0103 reconsideri aceast\u0103 percep\u021bie. Publicat de coali\u021bia de mediu ECOS \u0219i think tank-ul european Open Future, documentul traseaz\u0103 cu precizie anatomia unui paradox al erei digitale: cu c\u00e2t folosim mai mult\u0103 inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, cu at\u00e2t planeta pl\u0103te\u0219te mai mult – \u00een energie, ap\u0103, materii prime \u0219i emisii de CO2. Un centru de date este, \u00een esen\u021b\u0103, o cl\u0103dire masiv\u0103 plin\u0103 cu servere, echipamente de stocare \u0219i re\u021bele de calculatoare – infrastructura fizic\u0103 care face posibil\u0103 orice aplica\u021bie digital\u0103, de la e-mail la modele lingvistice de mari dimensiuni precum ChatGPT sau Gemini. Aceste facilit\u0103\u021bi necesit\u0103 alimentare electric\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103, generatoare de rezerv\u0103 \u0219i sisteme sofisticate de r\u0103cire (…) Infrastructura digital\u0103 care alimenteaz\u0103 Inteligen\u021ba Artificial\u0103 (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenin\u021b\u0103ri la adresa tranzi\u021biei energetice europene \u0219i globale\u201d, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een analiz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Potrivit sursei citate, odat\u0103 cu explozia AI, au ap\u0103rut \u0219i complexe dedicate exclusiv acestei noi tehnologii, echipate cu mii sau zeci de mii de procesoare grafice (GPU) \u0219i unit\u0103\u021bi de procesare tensorial\u0103 (TPU), conectate prin re\u021bele ultra-rapide. Astfel, Microsoft a construit, de exemplu, un super-calculator dedicat OpenAI, dotat cu peste 285.000 de nuclee CPU \u0219i 10.000 de GPU-uri interconectate printr-o re\u021bea de 400 Gb\/s, \u00een timp ce Meta a pus bazele ‘AI Research SuperCluster’ cu 16.000 de GPU-uri Nvidia A100.<\/p>\n\n\n\n
\u201eImpactul centrelor de date asupra sistemelor energetice globale este deja cople\u0219itor \u0219i accelereaz\u0103 rapid. Agen\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Energiei (AIE) a identificat explicit centrele de date alimentate de AI drept un factor structural major \u00een cre\u0219terea cu 4,3% a cererii globale de electricitate \u00een 2024. Mai mult, centrele de date au contribuit cu aproape 60% din cre\u0219terea consumului de electricitate \u00een sectorul cl\u0103dirilor \u00een acela\u0219i an. Capacitatea instalat\u0103 a centrelor de date a crescut \u00een 2024 cu aproximativ 20% (circa 15 GW), majoritar \u00een Statele Unite \u0219i China. Aceste facilit\u0103\u021bi sunt \u00een continuare alimentate predominant din combustibili fosili, care genereaz\u0103 aproape 60% din electricitatea global\u0103 – c\u0103rbunele singur acoperind 35%\u201d, sus\u021bine pre\u0219edintele 2Celsius, Raul Cazan, conform Agerpres.<\/p>\n\n\n\n
Datele oficiale arat\u0103 c\u0103, la nivel european, consumul centrelor de date a fost estimat la 45-65 TWh, \u00een 2022, echivalentul a aproximativ 1,8% – 2,6% din totalul consumului de electricitate al Uniunii Europene. \u00cen acest context, Irlanda este un caz extrem, unde cererea de energie a centrelor de date s-a triplat din 2015 \u0219i reprezint\u0103 acum aproximativ 18% din consumul total de electricitate al \u021b\u0103rii. De asemenea, major\u0103ri ale cererii de energie s-au consemnat \u00een: Olanda (circa 5%), Luxemburg (aproximativ 4,8%) \u0219i Danemarca (4,5%).<\/p>\n\n\n\n
De asemenea, un raport McKinsey din 2024 estimeaz\u0103 c\u0103, \u00een Europa, consumul de energie al centrelor de date se va tripla p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030, de la aproximativ 62 TWh la peste 150 TWh.<\/p>\n\n\n\n
\u201eAceasta ar ridica ponderea centrelor de date \u00een consumul total de electricitate european de la 2% la circa 5% – o cre\u0219tere care pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u00eentreg efortul de decarbonizare al continentului. AI nu este singura vinovat\u0103, precizeaz\u0103 autorii raportului. Bitcoin mining consum\u0103 anual \u00eentre 155 \u0219i 172 TWh – comparabil cu consumul energetic al Poloniei. Platformele de streaming precum Netflix \u0219i YouTube consum\u0103 \u00eempreun\u0103 peste 200 TWh anual. Cloud gaming poate necesita aproximativ 340 de wa\u021bi per utilizator doar \u00een centrele de date. Re\u021belele sociale, cu peste 5 miliarde de utilizatori, genereaz\u0103 un trafic de date continuu care necesit\u0103 infrastructuri de procesare \u0219i stocare de propor\u021bii industriale\u201d, subliniaz\u0103 analiza de specialitate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te obiectivele climatice ale marilor companii de tehnologie, raportul documenteaz\u0103 faptul c\u0103 Google a raportat o cre\u0219tere de 48% a emisiilor fa\u021b\u0103 de 2019, Microsoft a \u00eenregistrat un salt de aproape 30% fa\u021b\u0103 de 2020, Meta \u0219i-a dublat emisiile \u00een compara\u021bie cu anul 2019, iar Amazon, de\u0219i a raportat o sc\u0103dere cu 3% a amprentei de carbon, a fost eliminat\u0103 din ini\u021biativa Science Based Targets pentru lipsa unui plan credibil de reducere a emisiilor.<\/p>\n\n\n\n
Pe ansamblu, cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 emisiile reale ale companiilor tech sunt estimate a fi cu 662% mai mari dec\u00e2t ceea ce se raporteaz\u0103 public.<\/p>\n\n\n\n
\u201eDincolo de energie \u0219i emisii, centrele de date au un impact semnificativ \u0219i adesea trecut cu vederea asupra resurselor de ap\u0103. Apa este utilizat\u0103 masiv \u00een procesele de r\u0103cire – at\u00e2t \u00een centrele de date propriu-zise, c\u00e2t \u0219i de-a lungul \u00eentregului ciclu de via\u021b\u0103 al echipamentelor, de la extrac\u021bia materiilor prime p\u00e2n\u0103 la fabricarea semiconductorilor. Un singur centru de date Google consum\u0103 \u00een medie aproximativ 1,7 milioane de litri de ap\u0103 pe zi. Un centru de date consum\u0103 aproximativ 26 de milioane de litri de ap\u0103 anual per megawatt de putere. Dac\u0103 20% din centrele de date europene utilizeaz\u0103 sisteme de r\u0103cire cu lichid, consumul total de ap\u0103 ar ajunge la 43,2 miliarde de litri anual – suficient pentru a umple aproximativ 173 de milioane de piscine olimpice. Modelele AI avansate amplific\u0103 \u0219i acest impact: potrivit raportului, modele precum ChatGPT consum\u0103 aproximativ doi litri de ap\u0103 la fiecare 10-50 interog\u0103ri. La scara utiliz\u0103rii globale actuale, cifrele devin astronomice\u201d, noteaz\u0103 2Celsius.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen opinia exper\u021bilor de mediu, Uniunea European\u0103 nu dispune, \u00een prezent, de o strategie coerent\u0103 care s\u0103 acopere \u00eentregul lan\u021b valoric al centrelor de date alimentate de AI. \u00cen context, se aminte\u0219te de Directiva privind Eficien\u021ba Energetic\u0103 (EED) referitoare la raportarea obligatorie a sustenabilit\u0103\u021bii pentru centrele de date cu o putere IT de peste 500 kW, de Regulamentul Ecodesign pentru servere \u0219i produse de stocare a datelor, de Directivele CSRD \u0219i CSDDD, componente ale cadrului de raportare a sustenabilit\u0103\u021bii corporative, ce ar trebui s\u0103 impun\u0103 companiilor s\u0103 raporteze emisiile de GHG \u0219i s\u0103 identifice impacturile adverse asupra drepturilor omului de-a lungul lan\u021burilor lor valorice, precum \u0219i de Directiva privind Energia din Surse Regenerabile (RED III) – ce vizeaz\u0103 ca cel pu\u021bin 42,5% din consumul total de energie s\u0103 provin\u0103 din surse regenerabile p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, dar care nu con\u021bine \u021binte obligatorii specific pentru centrele de date.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Infrastructura digital\u0103 care alimenteaz\u0103 Inteligen\u021ba Artificial\u0103 (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenin\u021b\u0103ri la adresa tranzi\u021biei energetice europene \u0219i globale, avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii \u00eentr-un raport al Environmental Coalition on Standards (ECOS) \u0219i Open Future, citat \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 de Asocia\u021bia 2Celsius \u2013 o organiza\u021bie de mediu. \u201eDac\u0103 e\u0219ti tentat s\u0103 crezi c\u0103 inteligen\u021ba artificial\u0103<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":7051,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-8475","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-energie"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t