Rom\u00e2nia a intrat, oficial, \u00een stagfla\u021bie, cu o stagnare a activit\u0103\u021bii economice \u00een 2026 \u0219i cu o infla\u021bie care continu\u0103 s\u0103 afecteze puternic consumul \u0219i competitivitatea economic\u0103. Estim\u0103rile privind cre\u0219terea pre\u021burilor \u00een zona de energie din aceast\u0103 toamn\u0103 (curent, gaze, gigacalorie, ap\u0103) risc\u0103 s\u0103 prelungeasc\u0103 acest \u00eenghe\u021b economic p\u00e2n\u0103 \u00een al doilea semestru din 2027, arat\u0103 o analiz\u0103 Frames. Singura veste bun\u0103 este c\u0103 economia supravie\u021buie\u0219te tuturor provoc\u0103rilor, rezilien\u021ba mediului de business fiind una remarcabil\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere condi\u021biile de business, de la fiscalitatea impredictibil\u0103 la infla\u021bia ridicat\u0103, dinamica negativ\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor \u0219i accentuarea blocajului financiar.<\/p>\n\n\n\n
Comunicatul Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 publicat luni, 7 septembrie, aduce prima variant\u0103 provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul al doilea \u0219i confirm\u0103 estimarea-semnal din august. Titlul oficial este neutru: PIB-ul a r\u0103mas nemodificat fa\u021b\u0103 de trimestrul precedent. Cifra din spatele lui nu este.<\/p>\n\n\n\n
Economia rom\u00e2neasc\u0103 a produs \u00een trimestrul II 2026 un PIB de 494,4 miliarde de lei pe seria brut\u0103, cu 10,8% mai mult \u00een termeni nominali dec\u00e2t \u00een trimestrul II 2025. \u00cen termeni reali, a produs cu 0,4% mai pu\u021bin.<\/p>\n\n\n\n
\u201eDiferen\u021ba dintre cele dou\u0103 cifre \u2014 deflatorul PIB, care a fost de 11,2% \u2014 este defini\u021bia tehnic\u0103 a stagfla\u021biei. Toat\u0103 cre\u0219terea aparent\u0103 a economiei este pre\u021b. Nimic din ea nu este volum\u201d, arat\u0103 analiza think tank-ului Frames.<\/p>\n\n\n\n
Pe semestru, imaginea este identic\u0103: PIB nominal de 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste semestrul I 2025, dar \u00een sc\u0103dere real\u0103 cu 0,7%. Iar pe seria ajustat\u0103 sezonier, care elimin\u0103 efectele de calendar \u0219i este seria pe care o citesc anali\u0219tii pentru trend, contrac\u021bia anual\u0103 este de 2,0% \u00een trimestrul II \u0219i de 1,6% pe semestru.<\/p>\n\n\n\n
Trei trimestre f\u0103r\u0103 cre\u0219tere<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Cel mai util tabel din comunicat nu este cel cu titlul, ci seria ajustat\u0103 sezonier comparat\u0103 cu trimestrul precedent. Ea arat\u0103 98,1 \u00een trimestrul IV 2025, 99,9 \u00een trimestrul I 2026 \u0219i 100,0 \u00een trimestrul II 2026. Tradus: o c\u0103dere de 1,9% \u00een ultimul trimestru al anului trecut, una de 0,1% la \u00eenceputul acestui an \u0219i o stagnare perfect\u0103 \u00een trimestrul al doilea.<\/p>\n\n\n\n Cumulat, nivelul real al economiei este cu aproximativ 2% sub v\u00e2rful atins \u00een trimestrul III 2025.<\/p>\n\n\n\n Rom\u00e2nia nu a intrat tehnic \u00een recesiune \u2014 pentru asta ar fi fost nevoie de dou\u0103 trimestre consecutive de sc\u0103dere trimestrial\u0103, iar trimestrul II a evitat asta la limit\u0103, prin zero. Dar nu a mai crescut de un an.<\/p>\n\n\n\n Compara\u021bia cu anul trecut este brutal\u0103. \u00cen 2025, indicii anuali pe seria brut\u0103 ar\u0103tau 100,6, 102,5, 101,3 \u0219i 98,8. \u00cen 2026: 98,5 \u00een trimestrul I \u0219i 98,1 \u00een trimestrul II. Punctul de ruptur\u0103 a fost trimestrul IV 2025, adic\u0103 exact momentul \u00een care pachetul de consolidare fiscal\u0103 \u2014 majorarea TVA, cre\u0219terea accizelor \u0219i eliminarea plafon\u0103rii la energie \u2014 a \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 efecte.<\/p>\n\n\n\n Unde s-a rupt economia<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Comunicatul INS permite, pentru prima dat\u0103 \u00een acest an, o citire pe ramuri. Contribu\u021biile la modificarea PIB \u00een semestrul I sunt sistematic negative acolo unde ponderea este mare.<\/p>\n\n\n\n \u201eCea mai grea lovitur\u0103 vine din blocul comer\u021b cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul, transport \u0219i depozitare, hoteluri \u0219i restaurante \u2014 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul s\u0103u de activitate a sc\u0103zut cu 3,9%, ceea ce a t\u0103iat 0,9 puncte procentuale din PIB. Este sectorul care \u021bine direct de consumul popula\u021biei \u0219i de circula\u021bia m\u0103rfurilor\u201d, spun exper\u021bii de la Frames.<\/p>\n\n\n\n Industria, cu 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volum \u0219i a sc\u0103zut PIB-ul cu \u00eenc\u0103 0,5 puncte. Informa\u021biile \u0219i comunica\u021biile, sectorul pe care Rom\u00e2nia \u00eel invoc\u0103 de un deceniu ca motor al moderniz\u0103rii, au pierdut 3,5% din volum. Tranzac\u021biile imobiliare au pierdut 4,5%. Administra\u021bia public\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul \u0219i s\u0103n\u0103tatea, luate \u00eempreun\u0103, au pierdut 1,7% \u2014 efect direct al restr\u00e2ngerii cheltuielilor publice.<\/p>\n\n\n\n Pe partea pozitiv\u0103 r\u0103m\u00e2n trei ramuri, toate cu pondere mic\u0103. Construc\u021biile au crescut cu 12,3% \u00een volum \u0219i au ad\u0103ugat 0,7 puncte procentuale, dar c\u00e2nt\u0103resc doar 6,2% din PIB. Activit\u0103\u021bile de spectacole, culturale \u0219i recreative au urcat cu 11,7%, cu o pondere de 4,3%. Agricultura a crescut cu 3,5%, cu o pondere de 1,7%.<\/p>\n\n\n\n \u201eAritmetica este f\u0103r\u0103 sc\u0103pare: valoarea ad\u0103ugat\u0103 brut\u0103 total\u0103 a sc\u0103zut cu 1,0 punct procentual. Ceea ce a limitat contrac\u021bia PIB-ului la 0,7% au fost impozitele nete pe produs, care au ad\u0103ugat 0,3 puncte. Cu alte cuvinte, o parte din diferen\u021ba dintre o economie care scade cu un procent \u0219i una care scade cu \u0219apte zecimi vine din faptul c\u0103 statul a colectat mai mult, nu din faptul c\u0103 economia a produs mai mult\u201d, arat\u0103 analiza.<\/p>\n\n\n\n Consumul s-a rupt, investi\u021bia public\u0103 \u021bine economia pe linia de plutire<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Potrivit analizei Frames, pe partea de utiliz\u0103ri, tabloul este \u0219i mai clar. Cheltuiala pentru consumul final al gospod\u0103riilor, care reprezint\u0103 61,2% din PIB, a sc\u0103zut \u00een volum cu 2,5% \u0219i a t\u0103iat singur\u0103 1,5 puncte procentuale din PIB. \u00cen trimestrul II, contribu\u021bia ei negativ\u0103 a urcat la 1,9 puncte. Este cea mai sever\u0103 contrac\u021bie a consumului privat din ultimul deceniu \u00een afara anului pandemic.<\/p>\n\n\n\n \u00cen oglind\u0103, formarea brut\u0103 de capital fix a crescut cu 10,9% \u00een volum \u0219i a ad\u0103ugat 2,4 puncte procentuale, iar \u00een trimestrul II singur, 4,1 puncte. Consumul colectiv efectiv al administra\u021biilor publice a urcat cu 6,0%. Investi\u021bia public\u0103 \u0219i cheltuiala colectiv\u0103 a statului sunt, practic, singurele componente care mai \u00eemping economia \u00een sus.<\/p>\n\n\n\n Numai c\u0103 efectul lor a fost aproape integral anulat de varia\u021bia stocurilor, care a sc\u0103zut PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale pe semestru \u0219i cu 2,0 puncte \u00een trimestrul II. Companiile \u00ee\u0219i consum\u0103 stocurile \u00een loc s\u0103 produc\u0103 \u2014 semnalul clasic al unei economii \u00een care cererea s-a oprit brusc \u0219i produc\u0103torii nu mai re\u00eennoiesc.<\/p>\n\n\n\n Exportul net a mai t\u0103iat 0,1 puncte, importurile cresc\u00e2nd cu 1,6% \u00een volum fa\u021b\u0103 de 1,3% la exporturi. Balan\u021ba comercial\u0103 r\u0103m\u00e2ne un deficit structural de aproape 50 de miliarde de lei numai \u00een \u0219ase luni.<\/p>\n\n\n\n Partea de infla\u021bie: pre\u021burile din tabelele INS, nu doar din co\u0219ul de consum<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Aici se afl\u0103 argumentul care lipse\u0219te din majoritatea relat\u0103rilor despre acest comunicat. Tabelul 6 al INS public\u0103, al\u0103turi de indicii de volum, indicii de pre\u021b pe fiecare ramur\u0103. Ei arat\u0103 o economie \u00een care cantitatea scade \u0219i pre\u021bul explodeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n Linia impozitelor nete pe produs merit\u0103 citit\u0103 de dou\u0103 ori. Volumul lor real a crescut cu 5,3%, iar pre\u021bul asociat cu 19,8% \u2014 pe semestru, cu 20,7%. Este amprenta direct\u0103 a major\u0103rii TVA \u0219i a accizelor. Statul a colectat, \u00een termeni reali, mai mult dintr-un consum care \u00een termeni reali a sc\u0103zut. Consolidarea fiscal\u0103 nu a fost neutr\u0103: ea apare \u00een date simultan ca surs\u0103 de venit bugetar \u0219i ca surs\u0103 de infla\u021bie.<\/p>\n\n\n\n \u201ePe partea de consum, infla\u021bia m\u0103surat\u0103 prin indicele pre\u021burilor de consum a atins v\u00e2rful ciclului \u00een mai, la 10,85%, a cobor\u00e2t la 10,42% \u00een iunie \u0219i a c\u0103zut abrupt la 8,2% \u00een iulie. Sc\u0103derea nu este rezultatul r\u0103cirii cererii, ci un efect de baz\u0103: scumpirea-\u0219oc a energiei electrice din iulie 2025 a ie\u0219it din compara\u021bia an-la-an. Pe indicele armonizat, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne \u00een v\u00e2rful Uniunii Europene\u201d, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.<\/p>\n\n\n\n Banca Na\u021bional\u0103 a revizuit prognoza de infla\u021bie \u00een sus de dou\u0103 ori \u00eentr-un singur an: de la 3,9% la 5,5% \u0219i apoi la 6,1% pentru finalul lui 2026, cu revenirea \u00een intervalul-\u021bint\u0103 \u00eempins\u0103 \u00een ultimul trimestru din 2027. Iar avertismentul din raportul de august este cel care conteaz\u0103 cel mai mult pentru diagnostic: infla\u021bia de baz\u0103 continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 de\u0219i economia se contract\u0103. Exact asta separ\u0103 un episod infla\u021bionist obi\u0219nuit de stagfla\u021bie.<\/p>\n\n\n\n Capcana de politic\u0103 economic\u0103<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Consecin\u021ba practic\u0103 a acestei combina\u021bii este c\u0103 ambele p\u00e2rghii clasice de reac\u021bie sunt blocate simultan.<\/p>\n\n\n\n Politica monetar\u0103 nu poate relaxa. Dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 st\u0103 la 6,50% din august 2024, cu Lombard la 7,50% \u0219i facilitatea de depozit la 5,50%, iar Consiliul de administra\u021bie al BNR a men\u021binut-o din nou pe 10 august. Cu infla\u021bia la 8,2% \u0219i cu infla\u021bia de baz\u0103 \u00een cre\u0219tere, o reducere ar fi o eroare de manual.<\/p>\n\n\n\n Exper\u021bii de la Frames estimeaz\u0103 primul pas de relaxare abia \u00een mai 2027. Urm\u0103toarea \u0219edin\u021b\u0103 de politic\u0103 monetar\u0103 este pe 8 octombrie.<\/p>\n\n\n\n \u201ePolitica fiscal\u0103 nu poate stimula. Deficitul bugetar trebuie s\u0103 coboare de la 7,9% din PIB \u00een 2025 spre 6,2% \u00een 2026, sub procedura de deficit excesiv, iar datoria public\u0103 a dep\u0103\u0219it deja pragul de 60% din PIB \u0219i este proiectat\u0103 la 61,6% anul acesta \u0219i 63,4% \u00een 2027\u201d, afirm\u0103 Adrian Negrescu.<\/p>\n\n\n\n \u201eExecu\u021bia la \u0219apte luni arat\u0103 un deficit de 2,34% din PIB, o performan\u021b\u0103 remarcabil\u0103 realizat\u0103 de Alexandru Nazare. Ministerul Finan\u021belor a reu\u0219it, \u00een 2026, un demers cum nu am mai v\u0103zut \u00een ultimii 10 ani, de reducere sus\u021binut\u0103 a deficitului f\u0103r\u0103 ca economia s\u0103 intre \u00een recesiune\u201d, a mai spus acesta.<\/p>\n\n\n\n Potrivit analizei Frames, absorb\u021bia fondurilor europene, \u00een special din PNRR, este singura explica\u021bie pentru cele 10,9% cre\u0219tere a form\u0103rii brute de capital fix.<\/p>\n\n\n\n \u201eDe aceea spunem c\u0103 miza principal\u0103 a noului guvern va fi aceea de a atrage cei 20 de miliarde de euro pe care \u00eei mai avem \u00een fondurile de coeziune. Pentru intervalul 2021-2027 avem la dispozi\u021bie 31 mld. euro din care n-am luat dec\u00e2t aprox. 10 mld. p\u00e2n\u0103 acum. Dac\u0103 nu vom atrage acei bani, va disp\u0103rea principalul motor al economiei\u201d, mai spune Negrescu.<\/p>\n\n\n\n Ce spune pia\u021ba despre 2026 \u0219i 2027<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Prognozele institu\u021bionale au fost t\u0103iate \u00een lan\u021b \u00een prima parte a anului. Problema este c\u0103, \u00een lumina datelor de semestru, majoritatea lor arat\u0103 deja prea optimiste.<\/p>\n\n\n\n Cu semestrul I \u00eenchis la \u22120,7% pe seria brut\u0103, pentru ca anul s\u0103 se termine pe zero ar fi nevoie de o cre\u0219tere de aproximativ 0,7% \u00een semestrul II. Pentru a valida estimarea FMI de +0,7% pe an, semestrul II ar trebui s\u0103 creasc\u0103 cu aproximativ 2%.<\/p>\n\n\n\n Potrivit estim\u0103rilor Frames, nimic din datele lunare disponibile \u2014 produc\u021bia industrial\u0103, comer\u021bul cu am\u0103nuntul, dinamica salaria\u021bilor \u2014 nu sus\u021bine un asemenea reviriment. Singurele prognoze care r\u0103m\u00e2n plauzibile sunt cele ale OCDE \u0219i BERD, ambele pe minus.<\/p>\n\n\n\n Contextul regional face cifra \u0219i mai vizibil\u0103. \u00cen estim\u0103rile Comisiei Europene, Polonia avanseaz\u0103 cu 3,5%, Bulgaria cu 2,5%, iar Ungaria, Cehia \u0219i Grecia cu c\u00e2te 1,8%. Rom\u00e2nia este singura economie din regiune cu cre\u0219tere zero sau negativ\u0103. Nu este un \u0219oc extern comun: este o divergen\u021b\u0103 intern\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pe partea de pre\u021buri, Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 o infla\u021bie de 7% \u00een 2026, FMI 7,8%, iar BNR 6,1% la sf\u00e2r\u0219itul anului. Toate cele trei situeaz\u0103 Rom\u00e2nia cu mult peste media european\u0103. Convergen\u021ba spre normal este proiectat\u0103 abia pentru 2027, cu 3,7% la Comisie \u0219i 3,4% la BNR \u2014 dar cu revenirea efectiv\u0103 \u00een intervalul-\u021bint\u0103 abia \u00een ultimul trimestru al acelui an.<\/p>\n\n\n\n Pe pia\u021ba muncii, Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 o cre\u0219tere a \u0219omajului de la 6,1% \u00een 2025 la 6,3% \u00een 2026, urmat\u0103 de o cobor\u00e2re la 5,9% \u00een 2027. Este singurul indicator care \u00eenc\u0103 nu s-a deteriorat sever, dar BNR a semnalat deja o \u00eencetinire a descre\u0219terii efectivului de salaria\u021bi \u00een aprilie\u2013mai.<\/p>\n\n\n\n \u201eCu infla\u021bia pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de anun\u021batele cre\u0219teri de pre\u021buri din zona de energie, cu dob\u00e2nzile \u00een continuare \u00eenghe\u021bate, va fi aproape imposibil ca economia s\u0103 ias\u0103 din zona de stagfla\u021bie mai devreme de S2 2027\u201d, avertizeaz\u0103 Adrian Negrescu.<\/p>\n\n\n\n Ce ar trebui urm\u0103rit p\u00e2n\u0103 la finalul anului<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Potrivit anali\u0219tilor de la Frames, trei repere vor decide dac\u0103 2026 se \u00eenchide pe zero sau pe minus.<\/p>\n\n\n\n Primul este comunicatul INS din 9 octombrie, cu a doua variant\u0103 provizorie pentru trimestrul II, urmat de estimarea-semnal pentru trimestrul III. Dac\u0103 seria ajustat\u0103 sezonier arat\u0103 din nou o sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de trimestrul precedent, discu\u021bia despre recesiune tehnic\u0103 revine pe mas\u0103.<\/p>\n\n\n\n Al doilea este \u0219edin\u021ba BNR din 8 octombrie \u0219i, mai ales, ritmul dezinfla\u021biei din trimestrul IV. Dac\u0103 infla\u021bia coboar\u0103 spre 6% a\u0219a cum proiecteaz\u0103 banca central\u0103, primul semnal de relaxare monetar\u0103 devine posibil spre finalul anului. Dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne peste 7%, relaxarea se \u00eempinge \u00een 2027 \u0219i costul creditului pentru companii r\u0103m\u00e2ne prohibitiv \u00eenc\u0103 un an.<\/p>\n\n\n\n Al treilea, \u0219i cel mai important pentru cre\u0219tere, este ritmul de absorb\u021bie a fondurilor europene. Formarea brut\u0103 de capital fix la +10,9% este singura component\u0103 din tot comunicatul INS care arat\u0103 bine. Ea nu vine din investi\u021bie privat\u0103, ci din execu\u021bia public\u0103 finan\u021bat\u0103 european. Este, \u00een acest moment, tot ce mai \u021bine economia rom\u00e2neasc\u0103 pe zero \u00een loc de minus.<\/p>\n\n\n\n \u201eDiagnosticul, pe datele oficiale de ast\u0103zi, este acesta: o economie care nu mai cre\u0219te de trei trimestre, \u00een care consumul popula\u021biei se contract\u0103 cu 2,5%, industria cu 2,9% \u0219i comer\u021bul cu 3,9%, \u00een timp ce pre\u021burile din economie urc\u0103 cu peste 10% \u0219i impozitele indirecte cu aproape 20%. Este defini\u021bia manualului. Iar particularitatea rom\u00e2neasc\u0103 este c\u0103 o parte semnificativ\u0103 a componentei infla\u021bioniste nu vine dintr-un \u0219oc extern, ci din instrumentul ales pentru corectarea deficitului\u201d, mai arat\u0103 analiza Frames.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Rom\u00e2nia a intrat, oficial, \u00een stagfla\u021bie, cu o stagnare a activit\u0103\u021bii economice \u00een 2026 \u0219i cu o infla\u021bie care continu\u0103 s\u0103 afecteze puternic consumul \u0219i competitivitatea economic\u0103. Estim\u0103rile privind cre\u0219terea pre\u021burilor \u00een zona de energie din aceast\u0103 toamn\u0103 (curent, gaze, gigacalorie, ap\u0103) risc\u0103 s\u0103 prelungeasc\u0103 acest \u00eenghe\u021b economic p\u00e2n\u0103 \u00een al doilea semestru din 2027,<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":8647,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[72],"tags":[],"class_list":["post-8645","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-financiar"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t