Reforma companiilor de stat nu mai poate fi am\u00e2nat\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care pierderile \u0219i subven\u021biile acestora \u00eensumeaz\u0103 aproape 19 miliarde de lei anual, iar spa\u021biul pentru introducerea unor noi taxe s-a epuizat, consider\u0103 consultantul economic Adrian Negrescu.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o postare pe pagina sa de Facebook, intitulat\u0103 \u201eAdev\u0103rata misiune a lui Luca Niculescu: de ce reforma companiilor publice nu mai poate a\u0219tepta\u201d, Negrescu a atras aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii restructur\u0103rii companiilor publice \u00een perspectiva anului 2027.<\/p>\n\n\n\n
\u201e\u00cen perspectiva lui 2027, restructurarea aparatului de stat \u0219i a companiilor publice devine o misiune fundamental\u0103 pentru noul guvern indiferent dac\u0103 \u00eel va forma Luca Niculescu sau orice alt candidat. Motivul este simplu: bugetul anului viitor trebuie s\u0103 reduc\u0103 \u00een continuare deficitul, iar spa\u021biul pentru noi taxe s-a epuizat. Economia abia a crescut cu 0,8% \u00een 2025, consumul s-a contractat \u00een acest an, iar mediul de afaceri cere predictibilitate, nu noi poveri fiscale. Dac\u0103 statul nu mai poate lua bani \u00een plus din economie, trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 prin a-\u0219i pune ordine \u00een propria curte. Cele aproape 19 miliarde de lei consumate anual de subven\u021bii \u0219i pierderi reprezint\u0103 cea mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 rezerv\u0103 de eficien\u021b\u0103 a bugetului\u201d, a scris, luni, Negrescu.<\/p>\n\n\n\n
Consultantul economic a prezentat \u0219i situa\u021bia pierderilor \u0219i a subven\u021biilor acordate companiilor de stat.<\/p>\n\n\n\n
\u201eDintre companiile care au raportat, 890 au avut profit, iar 419 au \u00eencheiat anul pe pierdere. Dintre acestea din urm\u0103, 80 pierd mai mult de jum\u0103tate din c\u00e2t \u00eencaseaz\u0103, adic\u0103 func\u021bioneaz\u0103 doar pentru c\u0103 sunt \u021binute \u00een via\u021b\u0103 din bani publici. Pierderile totale au ajuns \u00een 2025 la 4,4 miliarde de lei, aproape duble fa\u021b\u0103 de anul anterior. \u00cen paralel, companiile de stat au primit subven\u021bii de 14,3 miliarde de lei, pu\u021bin sub cele 15,4 miliarde din 2024. Cea mai mare parte, aproape 8,7 miliarde de lei, a mers \u00een transport \u0219i termoficare, iar alte 4,4 miliarde de lei doar c\u0103tre CFR SA \u0219i o alt\u0103 companie na\u021bional\u0103 de infrastructur\u0103. Adunate, subven\u021biile \u0219i pierderile ajung la aproximativ 18,7 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1% din PIB\u201d, a precizat acesta, potrivit Agerpres.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen opinia sa, reforma trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu inventarierea companiilor publice \u0219i aplicarea regulilor de guvernan\u021b\u0103 corporativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u201eReforma nu \u00eenseamn\u0103 privatiz\u0103ri \u00een mas\u0103 sau \u00eenchideri peste noapte. Primul pas este inventarul: un registru complet, public \u0219i actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu situa\u021bii financiare obligatorii pentru fiecare. Al doilea pas este aplicarea real\u0103 a guvernan\u021bei corporative, cu manageri selecta\u021bi profesionist \u0219i evalua\u021bi dup\u0103 rezultate, nu dup\u0103 afilieri politice. Al treilea este o decizie clar\u0103 pentru companiile care pierd constant: restructurare cu plan \u0219i termene, comasare sau \u00eenchidere. \u00cen cazul firmelor locale, multe dintre ele au fost \u00eenfiin\u021bate doar ca s\u0103 ocoleasc\u0103 regulile de angajare din administra\u021bie. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, listarea la burs\u0103 a unor pachete minoritare din companiile profitabile ar aduce bani la buget \u0219i, mai ales, disciplina pe care o impun investitorii priva\u021bi\u201d, a explicat consultantul economic.<\/p>\n\n\n\n
Potrivit acestuia, companiile de stat au acumulat \u0219i datorii fiscale importante.<\/p>\n\n\n\n
\u201eExist\u0103 \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 un paradox greu de explicat unui contribuabil obi\u0219nuit: statul este dator la stat. Companiile publice au datorii fiscale la ANAF de peste 9,4 miliarde de lei, adic\u0103 aproximativ 1,8 miliarde de euro. Primul loc \u00een acest clasament \u00eel ocup\u0103 CFR SA, compania care administreaz\u0103 infrastructura feroviar\u0103, cu aproape 675 de milioane de lei. Urmeaz\u0103 CFR Marf\u0103, cu circa 433 de milioane de lei \u0219i datorii importante \u0219i la asigur\u0103rile sociale, Complexul Energetic Hunedoara, cu 312 milioane de lei, blocat \u00eentr-o restructurare f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it a mineritului de c\u0103rbune, \u0219i Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de \u00cembun\u0103t\u0103\u021biri Funciare, cu peste 136 de milioane de lei. Sunt bani pe care statul nu \u00eei \u00eencaseaz\u0103 de la propriile firme, dar pe care \u00eei cere, f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere, de la orice antreprenor privat\u201d, a sus\u021binut Negrescu.<\/p>\n\n\n\n
Acesta a atras aten\u021bia \u0219i asupra lipsei unor informa\u021bii financiare complete privind companiile publice.<\/p>\n\n\n\n
Potrivit datelor centralizate de DeFapt.ro, pe baza informa\u021biilor de pe companiidestat.ro \u0219i de la Agen\u021bia pentru Monitorizarea \u0219i Evaluarea Performan\u021belor \u00centreprinderilor Publice (AMEPIP), \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 1.904 companii de\u021binute de stat, dintre care 146 sunt centrale \u0219i peste 1.700 apar\u021bin autorit\u0103\u021bilor locale.<\/p>\n\n\n\n
\u201eGuvernul are \u00eens\u0103 fi\u0219e de monitorizare pentru doar 1.356 dintre ele, adic\u0103 trei sferturi din total. Pentru celelalte 548 de companii, aproape una din patru, statul nu are o imagine clar\u0103 asupra a ceea ce de\u021bine. Mai grav, pentru 595 de companii nu exist\u0103 date financiare pentru 2025. Practic, pentru o treime din firmele sale, statul nu poate spune ast\u0103zi dac\u0103 au c\u00e2\u0219tigat sau au pierdut bani anul trecut\u201d, a explicat consultantul economic.<\/p>\n\n\n\n
Negrescu a subliniat \u0219i faptul c\u0103 profiturile companiilor de stat sunt concentrate \u00een c\u00e2teva societ\u0103\u021bi mari din energie \u0219i infrastructur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u201eImaginea de ansamblu ascunde, pe de alt\u0103 parte, \u0219i un dezechilibru izbitor. Profitul companiilor de stat nu este distribuit uniform, ci este concentrat \u00een c\u00e2teva mari companii din energie \u0219i infrastructur\u0103. Hidroelectrica \u0219i Romgaz genereaz\u0103 singure 39% din profitul total al companiilor de stat. \u00cempreun\u0103 cu Nuclearelectrica, CEC Bank \u0219i Compania Na\u021bional\u0103 Aeroporturi Bucure\u0219ti, primele cinci companii produc aproximativ dou\u0103 treimi din profit. Cu alte cuvinte, c\u00e2\u021biva campioni subven\u021bioneaz\u0103, indirect, sute de companii ineficiente, iar f\u0103r\u0103 dividendele lor bugetul ar avea o gaur\u0103 \u0219i mai mare. Peste 235.000 de oameni lucreaz\u0103 \u00een aceste companii, iar o reform\u0103 serioas\u0103 trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u0219i de ei\u201d, a afirmat acesta.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen opinia consultantului economic, reforma companiilor publice ar reprezenta un semnal pentru investitori \u0219i agen\u021biile de rating.<\/p>\n\n\n\n
\u201eO reform\u0103 a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agen\u021biilor de rating, investitorilor \u0219i contribuabililor: c\u0103 austeritatea \u00eencepe cu statul, nu cu cet\u0103\u021beanul. Anul 2027 va fi plin de necunoscute economice, dar aceasta este una dintre pu\u021binele variabile pe care guvernul o controleaz\u0103 \u00een totalitate\u201d, a mai scris Adrian Negrescu.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Reforma companiilor de stat nu mai poate fi am\u00e2nat\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care pierderile \u0219i subven\u021biile acestora \u00eensumeaz\u0103 aproape 19 miliarde de lei anual, iar spa\u021biul pentru introducerea unor noi taxe s-a epuizat, consider\u0103 consultantul economic Adrian Negrescu. \u00centr-o postare pe pagina sa de Facebook, intitulat\u0103 \u201eAdev\u0103rata misiune a lui Luca Niculescu: de ce reforma<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":5242,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[72],"tags":[],"class_list":["post-9026","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-financiar"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t