Ajustarea fiscal\u0103 trebuie s\u0103 continue \u00een anii urm\u0103tori pentru ca deficitul s\u0103 ajung\u0103 la 3% din PIB \u00een 2031, \u00eens\u0103 spa\u021biul pentru noi major\u0103ri de taxe este tot mai redus. Cre\u0219terea fiscalit\u0103\u021bii din ultimul an a pus presiune pe companii \u0219i popula\u021bie, iar economia resimte efectele, cu o cre\u0219tere estimat\u0103 la doar 0,7% anul acesta. Rom\u00e2nia trebuie, a\u0219adar, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un mix care s\u0103 permit\u0103 continuarea consolid\u0103rii fiscale f\u0103r\u0103 s\u0103 fragilizeze \u0219i mai mult cre\u0219terea economic\u0103, sus\u021bine Ruxandra T\u00e2rlescu, Partener coordonator Taxe, PwC Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acest context trebuie privite \u0219i m\u0103surile fiscale pe care \u0219i le propune noul guvern al Rom\u00e2niei, anun\u021bate \u00eenainte de primirea votului \u00een parlament \u0219i \u00eenainte ca ele s\u0103 intre efectiv \u00een procesul de adoptare. Direc\u021biile anun\u021bate sunt importante tocmai pentru c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 ambelor obiective: continuarea corec\u021biei bugetare, dar \u0219i reducerea presiunii asupra economiei. Eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, men\u021binerea principiului cotei unice, l\u0103rgirea bazei de impozitare, colectarea mai bun\u0103 a TVA, ramburs\u0103rile mai rapide c\u0103tre companii, eficientizarea ANAF \u0219i un control mai strict al cheltuielilor publice contureaz\u0103 un mix care, dac\u0103 va fi bine calibrat \u0219i implementat, poate muta accentul de la noi cre\u0219teri de taxe c\u0103tre o consolidare fiscal\u0103 mai sustenabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Finan\u021bele publice trebuie readuse pe o traiectorie sustenabil\u0103, dar acest lucru devine mult mai dificil \u00eentr-o economie care \u00eencetine\u0219te. \u00cen acela\u0219i timp, dac\u0103 r\u0103spunsul la problema deficitului r\u0103m\u00e2ne majorarea fiscalit\u0103\u021bii, risc\u0103m s\u0103 punem \u0219i mai mult\u0103 presiune pe investi\u021bii, consum \u0219i competitivitate \u0219i, \u00een final, chiar pe capacitatea economiei de a genera venituri bugetare.<\/p>\n\n\n\n
Rom\u00e2nia a avut in urm\u0103 cu doi ani cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea European\u0103, 9,3% din PIB, iar corec\u021bia a venit repede \u0219i mai ales prin taxe. Multe state e\u0219aloneaz\u0103 o ajustare de aceast\u0103 amploare pe trei sau patru ani. Rom\u00e2nia a f\u0103cut-o \u00een dou\u0103sprezece luni. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, impozitele locale pe proprietate au fost majorate.<\/p>\n\n\n\n
Din punct de vedere bugetar, pare c\u0103 m\u0103surile au func\u021bionat. \u00cen primul an de TVA majorat, \u00eentre august 2025 \u0219i iulie 2026, \u00eencas\u0103rile din aceast\u0103 tax\u0103 au crescut cu 22,2% fa\u021b\u0103 de cele 12 luni anterioare, potrivit datelor Ministerului Finan\u021belor. \u0218i deficitul a \u00eenceput s\u0103 coboare. \u00cen primele opt luni din 2026, a fost de 2,89% din PIB, fa\u021b\u0103 de 4,51% \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, potrivit Ministerului Finan\u021belor. Cele trei mari agen\u021bii de rating, Fitch, Moody’s \u0219i S&P, au luat act de efort \u0219i au men\u021binut Rom\u00e2nia \u00een categoria recomandat\u0103 investi\u021biilor, dar cu perspectiv\u0103 negativ\u0103, semn c\u0103 examenul nu s-a \u00eencheiat.<\/p>\n\n\n\n
Suntem doar la jum\u0103tatea drumului<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Deficitul a cobor\u00e2t deja la aproximativ 6,2% din PIB, c\u00e2t estimeaz\u0103 Comisia European\u0103 pentru acest an. Pentru a ajunge sub 3% p\u00e2n\u0103 \u00een 2031, mai trebuie corectate \u00een jur de trei puncte procentuale din PIB, cam c\u00e2t s-a corectat deja fa\u021b\u0103 de 2024. Etapa r\u0103mas\u0103 este \u00eens\u0103 mai grea dec\u00e2t prima, pentru c\u0103 taxele au fost deja majorate pe aproape toate fronturile.<\/p>\n\n\n\n Povara fiscal\u0103 mai mare se resimte. \u00cen anul de dup\u0103 majorarea TVA, infla\u021bia a stat aproape de 10%, cu un v\u00e2rf de 10,85% \u00een mai, \u0219i a cobor\u00e2t abia \u00een var\u0103, la 6,17% \u00een august, odat\u0103 cu ie\u0219irea din calcul a scumpirilor de anul trecut. Nici acum presiunea pe pre\u021buri nu a trecut, pentru c\u0103 \u00een septembrie infla\u021bia a urcat din nou, la 6,61%, potrivit INS. V\u00e2nz\u0103rile din comer\u021b au intrat pe minus chiar \u00een luna major\u0103rii TVA \u0219i au r\u0103mas acolo un an \u00eentreg, iar Rom\u00e2nia este singura \u021bar\u0103 din regiune cu o asemenea sc\u0103dere, potrivit Eurostat. Abia la un an de la majorarea TVA, \u00een august 2026, comer\u021bul cu am\u0103nuntul a revenit pe cre\u0219tere, cu 2,3% fa\u021b\u0103 de iulie \u0219i cu 0,1% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 a anului trecut, dup\u0103 ce \u00een primele opt luni volumul cifrei de afaceri a r\u0103mas \u00een sc\u0103dere cu 5,1% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, potrivit INS. Companiile sunt prinse la mijloc, \u00eentre clien\u021bi care cump\u0103r\u0103 mai pu\u021bin \u0219i caut\u0103 promo\u021bii \u0219i costuri mai mari cu energia, for\u021ba de munc\u0103 \u0219i taxele, iar \u00een industria alimentar\u0103 marjele s-au sub\u021biat.<\/p>\n\n\n\n Iat\u0103 de ce \u00eentrebarea pentru etapa urm\u0103toare nu mai este c\u00e2t de mult pot cre\u0219te taxele, ci cum se g\u0103se\u0219te echilibrul \u00eentre reducerea deficitului \u0219i o economie care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 suficient de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eel sus\u021bin\u0103.<\/p>\n\n\n\n Prima m\u0103sur\u0103, \u0219i cea mai important\u0103, este colectarea. Cea mai mare rezerv\u0103 de venituri a Rom\u00e2niei nu este o cot\u0103 mai mare, ci TVA-ul deja datorat \u0219i ne\u00eencasat. \u00cen 2023, statul nu a colectat o treime din TVA-ul pe care ar fi trebuit s\u0103 \u00eel \u00eencaseze, cel mai mare gap de conformare din Uniunea European\u0103, fa\u021b\u0103 de o medie de 9,5%, potrivit Comisiei Europene. Pierderea a fost de 45,5 miliarde lei \u00eentr-un singur an, potrivit aceluia\u0219i raport, mai mult dec\u00e2t a adus majorarea cotei de TVA, iar fiecare punct procentual recuperat din acest gap ar \u00eensemna aproximativ 1,5 miliarde lei la buget. Instrumentele exist\u0103 deja: facturarea electronic\u0103, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport \u0219i declara\u021bia de TVA precompletat\u0103 fac tranzac\u021biile vizibile pentru ANAF aproape \u00een timp real. Folosite \u00eempreun\u0103 cu verificarea \u00eencruci\u0219at\u0103 a datelor \u0219i cu controale \u021bintite, pot aduce venituri suplimentare \u0219i o concuren\u021b\u0103 mai corect\u0103 pentru companiile care \u00ee\u0219i respect\u0103 obliga\u021biile.<\/p>\n\n\n\n A doua m\u0103sur\u0103 este reforma cheltuielilor publice, f\u0103r\u0103 a sacrifica investi\u021biile productive \u00een infrastructur\u0103, energie, educa\u021bie \u0219i digitalizare.<\/p>\n\n\n\n A treia \u021bine de predictibilitate. Companiile pot absorbi o fiscalitate mai ap\u0103s\u0103toare dac\u0103 \u0219tiu c\u0103 regulile nu se schimb\u0103 de la un trimestru la altul. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anun\u021bat\u0103 pentru 2027, merge \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, iar continuarea consolid\u0103rii f\u0103r\u0103 noi major\u0103ri de cote ar fi cel mai puternic semnal pentru investi\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Prima etap\u0103 a ajust\u0103rii a ar\u0103tat c\u0103 taxele mai mari aduc rapid bani la buget. \u00cens\u0103 de acum statul trebuie s\u0103 arate c\u0103 poate \u00eencasa banii care i se datoreaz\u0103 \u0219i c\u0103 \u00eei poate cheltui mai bine. O colectare mai bun\u0103 \u0219i o concuren\u021b\u0103 corect\u0103 sunt mai sustenabile dec\u00e2t o nou\u0103 cre\u0219tere a notei de plat\u0103 a consumatorului. Rom\u00e2nia nu are nevoie doar de un deficit mai mic, ci \u0219i de o economie competitiv\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ajustarea fiscal\u0103 trebuie s\u0103 continue \u00een anii urm\u0103tori pentru ca deficitul s\u0103 ajung\u0103 la 3% din PIB \u00een 2031, \u00eens\u0103 spa\u021biul pentru noi major\u0103ri de taxe este tot mai redus. Cre\u0219terea fiscalit\u0103\u021bii din ultimul an a pus presiune pe companii \u0219i popula\u021bie, iar economia resimte efectele, cu o cre\u0219tere estimat\u0103 la doar 0,7% anul acesta.<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":8870,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[72],"tags":[],"class_list":["post-9183","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-financiar"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t