Primul motiv este energia. Iarna este sezonul cu cel mai mare consum, iar firmele intr\u0103 \u00een ea cu pre\u021buri mult mai mari dec\u00e2t anul trecut.<\/p>\n\n\n\n
De la 1 aprilie, pia\u021ba gazelor s-a liberalizat pentru companii, iar pre\u021bul angro s-a dublat \u00eentre februarie \u0219i septembrie. Contractele pentru iarna 2026\u20132027 se tranzac\u021bioneaz\u0103 \u00een jurul a 380 de lei pe MWh.<\/p>\n\n\n\n
La electricitate, energia pentru primul trimestru din 2027 se vinde cu 861\u2013905 lei pe MWh pe pia\u021ba la termen, peste nivelurile deja ridicate din aceast\u0103 var\u0103. Pentru un restaurant, un depozit sau o fabric\u0103 mic\u0103, factura la energie din ianuarie poate decide dac\u0103 firma \u00ee\u0219i mai pl\u0103te\u0219te furnizorii.<\/p>\n\n\n\n
Al doilea motiv este consumul. Gospod\u0103riile au cheltuit cu 2,5% mai pu\u021bin \u00een primul semestru, iar v\u00e2nz\u0103rile din comer\u021bul cu am\u0103nuntul au sc\u0103zut \u00een iulie cu 5,7%, cea mai mare sc\u0103dere din Uniunea European\u0103. Infla\u021bia a cobor\u00e2t la circa 6%, dar salariile reale r\u0103m\u00e2n sub nivelul de anul trecut.<\/p>\n\n\n\n
,,Sezonul s\u0103rb\u0103torilor ar putea aduce un respiro temporar pentru comer\u021b, dar primele luni ale anului sunt \u00een mod tradi\u021bional cele mai slabe pentru HoReCa, retail \u0219i construc\u021bii. Exact sectoarele cele mai afectate intr\u0103 astfel \u00een perioada lor cea mai grea din an\u2019\u2019, explic\u0103 Ovidiu Neac\u0219u, partner coordonator Sierra Quadrant.<\/p>\n\n\n\n
Al treilea motiv \u021bine de costul banilor \u0219i de curs. Dob\u00e2nda-cheie a BNR a r\u0103mas la 6,5%, iar creditele sunt \u00een continuare scumpe. Euro a atins \u00een octombrie un nou maxim istoric, de peste 5,35 lei. Asta scumpe\u0219te importurile, chiriile \u0219i creditele \u00een euro pentru mii de firme care \u00ee\u0219i fac veniturile \u00een lei.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen plus, sf\u00e2r\u0219itul de an aduce o \u00eenc\u0103rcare suplimentar\u0103 pe partea fiscal\u0103 \u0219i pe investi\u021biile publice. PNRR s-a \u00eencheiat la 31 august, iar ritmul lucr\u0103rilor publice va \u00eencetini p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd fondurile de coeziune vor prelua complet \u0219tafeta. Pentru constructori, asta \u00eenseamn\u0103 mai pu\u021bine contracte noi \u0219i riscul unor \u00eent\u00e2rzieri la plat\u0103 din partea autorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen paralel, din 2027 intr\u0103 \u00een vigoare impozitarea cl\u0103dirilor nereziden\u021biale la valoarea de pia\u021b\u0103 \u0219i cote mai mari pentru cl\u0103dirile firmelor, iar bugetul pentru anul viitor nu este \u00eenc\u0103 cunoscut. Firmele vor trebui s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 impozitele anuale \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eenchid\u0103 bilan\u021burile \u00eentr-un context de incertitudine fiscal\u0103, iar la finalul trimestrului al doilea 48.028 de companii aveau deja datorii restante la stat de 77,6 miliarde de lei.<\/p>\n\n\n\n
\u201eIarna aceasta adun\u0103 toate presiunile \u00eentr-un singur moment: facturi la energie mai mari, clien\u021bi care cump\u0103r\u0103 mai pu\u021bin, credite scumpe \u0219i un stat care nu a spus \u00eenc\u0103 ce taxe va cere anul viitor. Firmele care au intrat \u00een toamn\u0103 cu probleme de lichiditate nu mai au rezerve s\u0103 treac\u0103 prin primul trimestru.<\/p>\n\n\n\n
Ne a\u0219tept\u0103m ca valul de insolven\u021be s\u0103 ating\u0103 v\u00e2rful \u00eentre ianuarie \u0219i martie, iar diferen\u021ba dintre firmele care vor supravie\u021bui \u0219i cele care vor disp\u0103rea o va face viteza cu care reac\u021bioneaz\u0103 acum, nu \u00een prim\u0103var\u0103\u201d, spune Ovidiu Neac\u0219u.<\/p>\n\n\n\n
Harta riscului: sectoarele \u0219i regiunile cele mai expuse<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Insolven\u021bele nu sunt distribuite uniform \u00een economie. Cinci sectoare concentreaz\u0103 trei sferturi din toate cazurile. \u00cen cifre absolute, comer\u021bul conduce, cu 1.082 de insolven\u021be \u00een primele opt luni, urmat \u00eendeaproape de construc\u021bii, cu 1.044 de cazuri.<\/p>\n\n\n\n Raportat la num\u0103rul de firme active, construc\u021biile r\u0103m\u00e2n sectorul cu cel mai mare risc. Agricultura a avut cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere, de peste 52%, pe fondul secetei din vestul \u021b\u0103rii \u0219i al costurilor ridicate cu inputurile. Transportul \u0219i industria prelucr\u0103toare completeaz\u0103 lista sectoarelor aflate sub presiune constant\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u0218i harta regional\u0103 arat\u0103 diferen\u021be mari. Cele mai mari cre\u0219teri ale insolven\u021belor s-au \u00eenregistrat \u00een Vaslui, unde num\u0103rul cazurilor s-a dublat (+108%), \u00een Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud (+78%) \u0219i \u00een Vrancea (+69%), jude\u021be cu economii mai pu\u021bin diversificate \u0219i mai dependente de agricultur\u0103, comer\u021b local \u0219i construc\u021bii. La polul opus, Cluj, Bihor \u0219i Timi\u0219 au \u00eenregistrat sc\u0103deri. Este un semn c\u0103 regiunile cu economii mai sofisticate, cu servicii, IT \u0219i industrie exportatoare, rezist\u0103 mai bine \u0219ocului.<\/p>\n\n\n\n Datele din septembrie, analizate de Sierra Quadrant, confirm\u0103 \u0219i ordinea \u00een care se propag\u0103 valul. Insolven\u021bele din restaurante \u0219i HoReCa au crescut cu 233%, cele din transportul rutier de m\u0103rfuri cu 73%, iar cele din construc\u021biile de cl\u0103diri cu 38%.<\/p>\n\n\n\n HoReCa, primul semnal al crizei de consum<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Cre\u0219terea de peste trei ori a insolven\u021belor din restaurante nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Ie\u0219itul la restaurant este printre primele cheltuieli pe care o familie le taie atunci c\u00e2nd banii nu mai ajung, iar dup\u0103 majorarea TVA, a accizelor \u0219i a pre\u021burilor la energie, venitul disponibil al gospod\u0103riilor s-a comprimat.<\/p>\n\n\n\n Experien\u021ba arat\u0103 c\u0103 falimentele din HoReCa anun\u021b\u0103, cu o \u00eent\u00e2rziere de una-dou\u0103 luni, probleme similare \u00een comer\u021b \u0219i \u00een serviciile conexe. Mecanismul e simplu: mai pu\u021bini clien\u021bi \u00eenseamn\u0103 \u00eencas\u0103ri mai mici, iar operatorii \u00eencep s\u0103 \u00eent\u00e2rzie pl\u0103\u021bile c\u0103tre furnizorii de alimente, b\u0103uturi \u0219i utilit\u0103\u021bi. A\u0219a se transmite problema mai departe.<\/p>\n\n\n\n Cum ajunge \u0219ocul \u00een transport \u0219i construc\u021bii<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen transport \u0219i construc\u021bii vorbim mai degrab\u0103 de efecte dec\u00e2t de cauze. C\u00e2nd consumul scade, se transport\u0103 mai pu\u021bine m\u0103rfuri, tarifele scad, iar transportatorii r\u0103m\u00e2n cu camioane f\u0103r\u0103 curse.<\/p>\n\n\n\n \u00cen construc\u021bii, costul ridicat al finan\u021b\u0103rii se suprapune peste termene de plat\u0103 care dep\u0103\u0219esc frecvent limitele din contracte \u0219i blocheaz\u0103 lichiditatea firmelor.<\/p>\n\n\n\n ,,Imaginea de ansamblu este a unei cascade: scade consumul, sufer\u0103 comer\u021bul \u0219i HoReCa, se blocheaz\u0103 logistica, iar \u00een final blocajul devine general. Dificult\u0103\u021bile financiare nu \u00eencep la furnizori, ci sunt \u00eempinse de la consumatorul final \u00een sus, de-a lungul lan\u021bului de produc\u021bie \u0219i distribu\u021bie\u2019\u2019, arat\u0103 analiza Sierra Quadrant.<\/p>\n\n\n\n O economie care se finan\u021beaz\u0103 din facturi nepl\u0103tite<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Potrivit exper\u021bilor, problema devine mai grav\u0103 din cauza felului \u00een care se finan\u021beaz\u0103 firmele rom\u00e2ne\u0219ti. Creditul bancar acordat companiilor reprezint\u0103 \u00een Rom\u00e2nia aproximativ 20% din PIB, fa\u021b\u0103 de circa 50% \u00een Polonia, Cehia sau Ungaria \u0219i peste 100% \u00een media Uniunii Europene. Potrivit datelor BNR, creditele de la b\u0103nci \u0219i IFN-uri acoper\u0103 doar 8,8% din totalul pasivelor companiilor. Restul vine din banii ac\u021bionarilor \u0219i, mai ales, din am\u00e2narea pl\u0103\u021bilor c\u0103tre furnizori.<\/p>\n\n\n\n Rom\u00e2nia este pe primul loc \u00een UE la ponderea creditului comercial \u00eentre companii. Practic, firmele se \u00eemprumut\u0103 una pe alta prin \u00eent\u00e2rzierea facturilor. Sistemul func\u021bioneaz\u0103 c\u00e2t timp economia cre\u0219te, dar devine periculos c\u00e2nd consumul scade. Neplata unui singur client important poate bloca un lan\u021b \u00eentreg de furnizori, iar cei mai expu\u0219i sunt firmele mici, f\u0103r\u0103 rezerve de lichiditate \u0219i f\u0103r\u0103 acces facil la credit.<\/p>\n\n\n\n Semnalele de stres sunt deja vizibile \u00een bilan\u021buri. Rata creditelor neperformante la companiile nefinanciare a urcat la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an \u0219i de dou\u0103 ori peste media \u00eentregului sistem bancar, de 2,8%. Pia\u021ba pe care firmele ar putea vinde crean\u021bele neperformante c\u0103tre alte companii este \u00eenc\u0103 slab dezvoltat\u0103, a\u0219a c\u0103 multe r\u0103m\u00e2n blocate cu facturi ne\u00eencasate luni sau chiar ani de zile.<\/p>\n\n\n\n \u201eCre\u0219terea insolven\u021belor din HoReCa este doar partea vizibil\u0103 a problemei. Adev\u0103ratul risc este efectul de domino \u00eentr-o economie \u00een care firmele se finan\u021beaz\u0103 una pe alta din facturi nepl\u0103tite. C\u00e2nd un client mare nu mai pl\u0103te\u0219te, furnizorul lui devine, la r\u00e2ndul lui, un r\u0103u platnic. De aceea, \u00een urm\u0103toarele luni, cele mai multe insolven\u021be nu vor veni din firme cu afaceri proaste, ci din firme s\u0103n\u0103toase r\u0103mase f\u0103r\u0103 lichiditate\u201d, spune Ovidiu Neac\u0219u.<\/p>\n\n\n\n Solu\u021bia ignorat\u0103: concordatul preventiv<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Pentru multe dintre aceste firme exist\u0103 o alternativ\u0103 la insolven\u021b\u0103, dar este folosit\u0103 foarte rar. Concordatul preventiv, reglementat de Legea nr. 85\/2014 \u0219i modernizat \u00een 2022 dup\u0103 standardele europene, permite unei companii aflate \u00een dificultate s\u0103 negocieze cu creditorii un plan de restructurare a datoriilor \u00eenainte s\u0103 ajung\u0103 \u00een incapacitate de plat\u0103. Conducerea p\u0103streaz\u0103 controlul asupra firmei, iar dup\u0103 admiterea cererii de c\u0103tre instan\u021b\u0103 execut\u0103rile silite se suspend\u0103.<\/p>\n\n\n\n Interesul cre\u0219te, dar de la un nivel foarte sc\u0103zut. \u00cen primul semestru al acestui an au fost deschise 98 de concordate preventive, fa\u021b\u0103 de 64 \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025. Cu toate acestea, pentru fiecare firm\u0103 care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se salveze prin preven\u021bie, aproximativ 40 intr\u0103 direct \u00een insolven\u021b\u0103. Majoritatea companiilor ajung \u00een instan\u021b\u0103 nu ca s\u0103 se redreseze, ci ca s\u0103 se \u00eenchid\u0103, pentru c\u0103 \u00ee\u0219i recunosc problemele prea t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n Istoricul procedurii arat\u0103 \u0219i c\u00e2t de greu este drumul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Din cele 691 de cereri de concordat preventiv depuse \u00eentre 2021 \u0219i iunie 2026, 459 au fost admise, dar doar 11 companii au ie\u0219it din procedur\u0103 cu planul integral \u00eendeplinit \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 ajung\u0103 ulterior \u00een insolven\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Concordatul este folosit mai ales de firmele mari: companiile cu afaceri de peste 500.000 de euro reprezint\u0103 circa 60% dintre cele care apeleaz\u0103 la procedur\u0103. IMM-urile, care formeaz\u0103 grosul insolven\u021belor, aproape c\u0103 nu \u00eel folosesc. Datele pe perioad\u0103 lung\u0103 confirm\u0103 c\u0103, odat\u0103 ajunse \u00een instan\u021b\u0103, pu\u021bine firme se mai redreseaz\u0103: dintre cele 2.222 de companii cu afaceri de peste 500.000 de euro care au intrat \u00een insolven\u021b\u0103 \u00eentre 2020 \u0219i 2025, peste jum\u0103tate, adic\u0103 1.233, sunt deja \u00een faliment.<\/p>\n\n\n\n Potrivit exper\u021bilor de la Sierra Quadrant, cele mai multe concordate e\u0219ueaz\u0103 din acelea\u0219i motive: planuri prea optimiste, lipsa finan\u021b\u0103rii pe durata restructur\u0103rii, o pondere prea mare a datoriilor c\u0103tre stat, greu de negociat, \u0219i probleme opera\u021bionale pe care simpla renegociere a datoriilor nu le poate rezolva. Pentru a func\u021biona, planul trebuie s\u0103 cuprind\u0103 at\u00e2t m\u0103suri de reorganizare a activit\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i m\u0103suri de refacere a situa\u021biei financiare, cu proiec\u021bii de cel pu\u021bin 24 de luni. Este negociat sub supravegherea unui administrator concordatar \u0219i are nevoie de votul creditorilor care de\u021bin cel pu\u021bin 30% din crean\u021bele afectate.<\/p>\n\n\n\n \u201eCele mai multe concordate se pierd \u00eenainte de a ajunge \u00een fa\u021ba judec\u0103torului. Un plan scris ca s\u0103 conving\u0103 instan\u021ba, nu ca s\u0103 fie pus \u00een practic\u0103, cade \u00een prima lun\u0103 \u00een care \u00eencas\u0103rile nu vin la termen. Proiec\u021biile trebuie construite pe scenariul prudent, iar datoriile c\u0103tre stat trebuie discutate cu fiscul \u00eenainte de depunerea cererii, nu dup\u0103\u201d, avertizeaz\u0103 Ovidiu Neac\u0219u.<\/p>\n\n\n\n \u201eTestul pe care \u00eel recomand\u0103m antreprenorilor este simplu. Dac\u0103 \u00een urm\u0103toarele trei luni nu vezi de unde pl\u0103te\u0219ti toate datoriile scadente, dar afacerea \u00een sine face bani, e\u0219ti exact \u00een fereastra \u00een care concordatul are sens. Dac\u0103 activitatea pierde bani de la o lun\u0103 la alta, renegocierea datoriilor doar am\u00e2n\u0103 \u00eenchiderea\u201d, explic\u0103 acesta.<\/p>\n\n\n\n Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 firmele acum<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Recomand\u0103rile Sierra Quadrant pornesc de la o idee simpl\u0103: viteza de reac\u021bie decide supravie\u021buirea. Un antreprenor care \u00ee\u0219i urm\u0103re\u0219te lunar cash-flow-ul, \u00eencas\u0103rile \u0219i restan\u021bele are timp s\u0103 negocieze cu creditorii, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 active sau s\u0103 cear\u0103 un concordat preventiv. Unul care a\u0219teapt\u0103 ca lucrurile s\u0103 se rezolve de la sine ajunge la tribunal doar pentru a-\u0219i \u00eenchide firma.<\/p>\n\n\n\n Companiile expuse pe construc\u021bii, comer\u021b, agricultur\u0103, HoReCa \u0219i transport ar trebui s\u0103 limiteze v\u00e2nz\u0103rile pe credit simplu \u0219i s\u0103 cear\u0103 clien\u021bilor cu risc ridicat avansuri, bilete la ordin sau garan\u021bii. Ar trebui, de asemenea, s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 zilnic buletinele de insolven\u021b\u0103, popririle \u0219i litigiile partenerilor importan\u021bi \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 recuperarea crean\u021belor din primele zile de \u00eent\u00e2rziere, nu dup\u0103 trei luni de restan\u021be. Firmele care simt deja presiunea pe lichiditate nu ar trebui s\u0103 a\u0219tepte prim\u0103vara.<\/p>\n\n\n\n Sc\u0103derea \u00eencas\u0103rilor, \u00eent\u00e2rzierile la plat\u0103 sau acumularea datoriilor fiscale ar trebui s\u0103 declan\u0219eze imediat o analiz\u0103 de restructurare, iar discu\u021biile cu b\u0103ncile, furnizorii \u0219i fiscul ar trebui \u00eencepute \u00eenainte de depunerea oric\u0103rei cereri.<\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, cuv\u00e2ntul concordat \u00eenc\u0103 sperie. Mul\u021bi antreprenori \u00eel confund\u0103 cu insolven\u021ba \u0219i se tem c\u0103 partenerii \u00eei vor trata ca pe ni\u0219te firme falimentare. \u00cen realitate, un creditor recupereaz\u0103 aproape \u00eentotdeauna mai mult de la o firm\u0103 care continu\u0103 s\u0103 func\u021bioneze dec\u00e2t dintr-un faliment\u201d, conchide Ovidiu Neac\u0219u.<\/p>\n\n\n\n Num\u0103rul firmelor care intr\u0103 \u00een insolven\u021b\u0103 va continua s\u0103 creasc\u0103 \u00een aceast\u0103 iarn\u0103, iar v\u00e2rful presiunii este de a\u0219teptat la \u00eenceputul lui 2027, estimeaz\u0103 exper\u021bii de la Sierra Quadrant. \u00cen primele opt luni ale anului au intrat \u00een insolven\u021b\u0103 4.782 de firme \u0219i persoane fizice autorizate, cu aproape 5% mai multe dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i perioad\u0103<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":5504,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[72],"tags":[],"class_list":["post-9239","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-financiar"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t![\"\"](\"https:\/\/industrynews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/image-1-819x1024.png\")
<\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"