Doar 5,2% dintre întreprinderile românești utilizau tehnologii de inteligență artificială în 2025, în creștere de la 3,1% în 2024, spune Leonardo Badea, Prim-viceguvernatorul BNR, într-o analiză mai amplă asupra sectorului real al economiei publicată de bankingnews.ro.
”Dacă vorbim de productivitate, trebuie să vorbim despre principalul ei motor din acest deceniu: tehnologia și, în mod special, transformarea digitală și inteligența artificială. Un studiu publicat anul acesta de Banca Reglementelor Internaționale, semnat de Iñaki Aldasoro, Leonardo Gambacorta și Rozalia Pal, alături de coautorii lor (și îmi face plăcere să remarc implicarea unui economist român în această cercetare), analizează date de la peste 12.000 de firme europene și americane. Rezultatele sunt cât se poate de relevante pentru discuția noastră de astăzi, adoptarea inteligenței artificiale crește productivitatea muncii la nivelul firmei cu aproximativ 4%, fără efecte negative asupra ocupării. Dar studiul mai arată ceva, poate chiar mai important, aceste câștiguri nu vin de la sine. Ele depind în mod critic de investițiile complementare în software, în date și, totodată, în pregătirea oamenilor. Cu alte cuvinte, nu tehnologia în sine aduce productivitate, ci investiția inteligentă care selectează și adaptează tehnologia la procesele operaționale și avantajele competitive specifice firmei”, afirmă Prim-viceguvernatorul BNR.
Cât de mari însă ar putea fi aceste câștiguri la scara întregii economii?
O analiză publicată anul trecut de OECD, dedicată economiilor G7, oferă un ordin de mărime în acest sens. Potrivit estimărilor, inteligența artificială ar putea adăuga între 0,4 și 1,3 puncte procentuale pe an la creșterea productivității muncii, pe un orizont de zece ani. Aceste câștiguri se referă la economiile cu expunere ridicată și adopție rapidă. Pentru țările în care adopția este mai lentă, câștigurile estimate se reduc până la jumătate, susține Prim-viceguvernatorul BNR.
”Câteva cifre europene recente ne arată deopotrivă dimensiunea provocării și a oportunității utilizării în mod eficient a tehnologiilor moderne disponibile. Conform statisticilor Eurostat, la nivelul anului 2025, aproximativ 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați utilizau în activitatea curentă tehnologii bazate pe inteligența artificială.
”Este interesant, totuși, de observat și cum s-a ajuns la acest nivel. Astfel, timp de doi ani, între 2021 și 2023, creșterea cumulată a fost de doar 0,4 puncte procentuale, de la 7,7% la 8,1%. În următorii doi ani, însă, creșterea cumulată a fost de aproape 12 puncte procentuale, adică de circa 30 de ori mai mare. Nu asistăm, așadar, doar la o tendință normală de creștere a adoptării inteligenței artificiale în companiile europene, ci la o accelerare vizibilă”.
Unde se află România în acest tablou?
”În contextul acestor cifre, este firesc să ne întrebăm: unde se află România în acest tablou? Răspunsul este, din păcate, pe ultimul loc. Doar 5,2% dintre întreprinderile românești utilizau tehnologii de inteligență artificială în 2025, în creștere de la 3,1% în 2024.
”Consider că aceste date indică o direcție principală pe care companiile românești o pot urma pentru creșterea competitivității și a productivității. În opinia mea, dincolo de cifre, inteligența artificială aduce o schimbare importantă de fond: democratizarea expertizei. Analize financiare, studii de piață, optimizarea proceselor sau servicii la care până acum aveau acces doar companiile mari, cu departamente specializate, pot acum să devină accesibile și firmelor mici, la costuri fără precedent de reduse. La fel de important, deciziile pot fi fundamentate pe date în timp real, nu pe intuiție sau pe informații întârziate, iar acest lucru va schimba însuși rolul antreprenorului. Eliberat de o parte din povara activităților operaționale, el va putea aloca mai mult timp exact acolo unde nu poate fi înlocuit: direcției strategice a afacerii și dezvoltării relațiilor cu partenerii și clienții. Aceasta poate fi una dintre temele cheie ale dezbaterii de astăzi.
”De ce insist asupra acestei teme? Pentru că datele ce surprind perspective pe termen lung ne spun ceva important despre structura economiei noastre. Analiza migrării companiilor între categoriile de mărime, la intervale de cinci ani, pe întreaga perioadă 1994–2024, arată că aceste tranziții sunt rare. Cu alte cuvinte, majoritatea covârșitoare a firmelor rămân în categoria de mărime în care s-au înființat. Microîntreprinderea rămâne microîntreprindere. Firma mică rămâne mică. Foarte rar companiile reușesc să treacă într-o categorie superioară privind dimensiunea afacerii”, adaugă Leonadro Badea.
Digitalizarea și adoptarea tehnologiilor moderne pot reprezenta o potențială soluție la această problemă, respectiv declanșatorul pentru ca afacerile românești să crească, să treacă în categorii superioare de mărime și să aibă o contribuție tot mai importantă la creșterea sustenabilă a economiei, spune el.
Conform unor statistici realizate, aproximativ 51% dintre firme identifică folosirea noilor tehnologii drept o oportunitate majoră. Totuși, digitalizarea propriu-zisă este asumată ca oportunitate de doar 25% dintre respondenți, iar sporirea exporturilor de o proporție și mai mică, respectiv 14,6%. Totodată, 31% dintre firme menționează concurența produselor din import printre principalele dificultăți.
Soluția în fața concurenței externe nu este protecționismul și nici izolarea. De fapt, într-o economie globalizată, calea către excelență nu mai este doar competiția orizontală, ci integrarea verticală.
”În încheiere, aș dori să subliniez că IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești. Ele creează cele mai multe locuri de muncă din sectorul privat, aduc inovație și echilibrează dezvoltarea în teritoriu, dincolo de marile orașe. Un sector antreprenorial puternic înseamnă o economie mai diversificată, mai rezilientă și mai competitivă, iar toate aceste lucruri se pot reflecta într-un fundament pentru un nou model economic de creștere sustenabilă și incluzivă”, conchide autorul.
