Adevărata problemă a bugetului pe 2026 o reprezintă dobânzile la credite, nota de plată a împrumutului public în acest an fiind de aproximativ 30 miliarde de euro, consideră consultantul economic Adrian Negrescu.
El a explicat, în context, că, deși dobânzile sunt în scădere, ele se aplică unui stoc de datorie publică mai mare, iar statul este forțat să rostogolească împrumuturi vechi la costuri noi, mai ridicate decât în urmă cu cinci sau șase ani.
„Adevărata problemă a bugetului pe 2026 o reprezintă însă dobânzile la credite. Procentele de împrumut au scăzut pe piețele internaționale de la 8-9% la o medie de 6-7%. Cu toate acestea, suma absolută plătită de România băncilor crește semnificativ. În plus, acest paradox este generat de faptul că noile dobânzi, deși mai mici procentual, se aplică unui stoc de datorie publică mult mai mare decât în anii precedenți. În plus, statul este forțat să rostogolească împrumuturi vechi la costuri noi, mult mai ridicate decât cele de acum cinci sau șase ani. În 2026, nota de plată a împrumutului public este de aproximativ 30 miliarde euro”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, Negrescu susține că, dincolo de nevoia acută de reforme, legea bugetului demonstrează că o reducere reală a cheltuielilor, mai ales cu aparatul administrativ, echivalează cu un cost politic pe care partidele nu sunt dispuse să și-l asume cu adevărat.
„Cheltuielile totale ale statului cresc cu aproximativ 56 de miliarde de lei față de exercițiul financiar precedent. Unde se duc acești bani? La prima vedere, pare o risipă administrativă. Însă nu este deloc așa. În primul rând, aproximativ 23 de miliarde de lei sunt sume provenite direct din fonduri europene. Acești bani se reflectă imediat atât la capitolul venituri, cât și la cheltuielile destinate marilor investiții de infrastructură. Dorința de atragere fondurile PNRR până la vară este un semnal clar pozitiv. Dacă scoatem din calcul fondurile europene, rămânem cu o notă de plată suplimentară de 33 de miliarde de lei”, a explicat consultantul economic, arătând că acești bani reprezintă strict cheltuielile de funcționare ale statului român.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile cumpărate de instituții cresc cu 5 miliarde de lei iar această majorare de 5 procente se situează totuși sub nivelul prognozat al inflației, indicând o ușoară temperare a achizițiilor publice, apreciază Negrescu.
Un alt capitol care a stârnit vii discuții în spațiul public este cel al cheltuielilor cu personalul bugetar, care înregistrează un plus de 500 de milioane de lei. Pe de o parte, statul face economii estimate la 1,6 miliarde de lei în primele șase luni prin disponibilizări și reorganizări în administrația publică locală. Pe de altă parte, aceste economii vor fi anulate aproape complet începând cu luna iulie 2026, avertizează sursa citată.
„Atunci va intra în vigoare creșterea salariului minim pe economie, o măsură pe care am criticat-o în reptate rânduri ca jucând doar un rol pur inflaționist. Această decizie luată de politicieni va ridica automat toată grila de salarizare din sistemul public, generând costuri uriașe pe final de an”, subliniază economistul.
Mergând mai departe, Adrian Negrescu consideră că restul bugetului menține o linie extrem de conservatoare.
El amintește că subvențiile primesc o alocare suplimentară de peste un miliard de lei, iar acest fond este adesea folosit ca o plasă de siguranță rapidă atunci când apar nemulțumiri în sectoarele economice cheie.
Capitolul dedicat asistenței sociale rămâne constant, fără tăieri sau majorări spectaculoase care să dezechilibreze sistemul.
„În esență, asistăm la un buget mai realist față de cel de anul trecut despre care am spus în nenumărate rânduri că a fost o construcție cu iz SF, care lua în calcul venituri ireale, precum cei 10 miliarde din digitalizare și care pleca de la premiza unei creșteri economice iluzorii, de 2,5%. Pe ansamblu, în 2026 avem proiect de buget relativ optimist care pleacă de la premiza unei creșteri economice de 1%. Rămâne de văzut dacă toate estimările privind încasările statului și creșterea economică vor fi confirmate de realitate”, a mai afirmat consultantul economic.
Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit documentului publicat marți de Ministerul Finanțelor.
Produsul Intern Brut este estimat în creștere cu 1%, la 2.045 miliarde lei în 2026.