Companiile private din România participante la studiul PwC PayWell 2026 estimează o creștere medie de 5,65% a salariilor de bază în 2027, după majorări de 6,67% în 2026 și de 7,47% în 2025. Datele indică astfel o continuare a încetinirii ritmului de creștere a salariilor.
Această evoluție are loc într-un context economic dificil. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), PIB-ul României a scăzut cu 0,7%, pe seria brută, în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în trimestrul al doilea economia a stagnat față de primele trei luni ale anului.
În același timp, inflația, deși în scădere în ultimele luni, continuă să afecteze puterea de cumpărare a angajaților și să pună presiune pe companii să ajusteze salariile. Rata medie a inflației din ultimele 12 luni rămâne însă de 9,5%, peste majorarea medie a salariilor de bază din acest an. Banca Națională a României estimează că inflația va coborî la 6,1% la finalul acestui an și la 3,4% la finalul lui 2027. Dacă aceste estimări se confirmă, majorările salariale anticipate de companii pentru anul viitor ar depăși ritmul de creștere a prețurilor.
”Încetinirea creșterilor salariale nu înseamnă că presiunile de pe piața muncii au dispărut, ci că ele își schimbă natura. Ritmul evoluțiilor salariale din ultimii ani nu este susținut de creșterea productivității. România devine tot mai puțin competitivă din punct de vedere costuri ale forței de muncă. Chiar dacă cererea de personal s-a temperat odată cu economia, presiunile demografice sunt structurale și vor redeveni acute odată cu reluarea creșterii. Echilibrul poate fi restabilit în mod sustenabil numai prin creșterea nivelului de competențe care poate susține productivitatea și competitivitatea pe termen lung, mai ales în contexul economiei bazate pe tehnologie”, a declarat Oana Munteanu, Director, Workforce Leader, PwC România.
Diferențe importante între sectoare
În 2026, cele mai mari creșteri ale salariului mediu de bază au fost înregistrate în sectorul serviciilor externalizate și al centrelor de servicii (BPO/SSC), de 8,19%, urmat de sectorul bancar, cu 6,82%. La polul opus, sectorul tehnologiei, care conducea clasamentul majorărilor în 2025, a înregistrat cea mai mică creștere în acest an, de 2,88%. Acesta rămâne însă sectorul cu cel mai mare salariu mediu brut din studiu, de 21.744 de lei.
Pentru 2027, companiile din tehnologie anticipează cea mai mare creștere a salariului mediu, de 6,56%, urmate de cele din retail, cu 6,40%.
Analiza pe funcții organizaționale arată că cele mai mari creșteri salariale în 2026 au fost în IT (10,66%), juridic (9,47%) și planificare strategică (9,20%). Aceste funcții, care se regăsesc în companii din mai multe sectoare, sunt și cele cu cele mai mari salarii în eșantionul analizat.
Decalajul salarial dintre femei și bărbați se diminuează
Diferențele salariale dintre femei și bărbați se datorează în principal distribuției pe categorii de plată. Femeile reprezintă 67% dintre angajații incluși în studiu și 73% dintre cei aflați în sfertul cu cele mai mici salarii. În sfertul cu cele mai mari salarii, ponderea lor scade la 58%, sub nivelul din ansamblul eșantionului. Aceste date arată că femeile sunt mai concentrate în segmentul salariilor mici.
La nivel agregat, decalajele sunt mai pronunțate la nivelul salariilor mari (11,9%), ajungând sub pragul de 5% la salariile medii (4.7%) în favoarea bărbaților. Tendința este însă descendentă față de anii anteriori, când la nivelul salariilor mari diferența era de 14% în 2024 și 12.9% în 2025. Evoluțiile sunt nesemnificative pentru salariile medii și mici .
Cele mai mari decalaje salariale dintre femei și bărbați se înregistrează în continuare în sectoarele bancar și al tehnologiei, deși s-au redus față de 2025. În industrie și în sectorul ospitalității, femeile sunt plătite la același nivel sau chiar ușor peste bărbați.
Cum diferă salariile în funcție de vârstă și performanță
În eșantionul analizat, angajații cu vârste între 26 și 43 de ani au cele mai mari salarii, urmați îndeaproape de cei între 44 și 54 de ani. Nivelurile sunt mai mici atât pentru angajații aflați la început de carieră (explicabil prin nivelul de senioritate), cât și pentru cei de peste 55 de ani, categorie din păcate mai puțin expusă evoluțiilor în carieră și mobilității pe piața muncii.
Angajații evaluați ca având performanțe ridicate au salarii cu 18–27% mai mari decât colegii lor, potrivit studiului.
Diferențele dintre regiuni rămân semnificative
București-Ilfov înregistrează cel mai mare salariu mediu brut din eșantion, de 17.239 de lei. Nivelul este aproape dublu față de Muntenia, cu circa 80% mai mare decât în Moldova și cu 52% peste cel din Banat și Transilvania.
Decalajele dintre regiuni sunt mai pronunțate pentru pozițiile de management și mai reduse pentru cele operaționale, în mare măsură datorită concentrării rolurilor de management în Capitală.
Zilele libere suplimentare conduc topul beneficiilor
Zilele libere suplimentare sunt cel mai frecvent beneficiu oferit de companiile participante la studiu (81%), urmate de tichetele de masă (78%). Printre beneficiile larg răspândite se numără și abonamentele medicale, precum și cafeaua și răcoritoarele gratuite.
Față de 2025, a scăzut ponderea companiilor care oferă tichete de masă, decontarea serviciilor turistice, activități culturale, decontarea ochelarilor și abonamente sportive. În schimb, a crescut ponderea celor care oferă masaj la birou, dispozitive tehnologice, beneficii suplimentare pentru concediul de maternitate și coaching.
Studiul se bazează pe datele furnizate de peste 140 de companii participante din șapte sectoare de activitate, analizând informații despre peste 198.000 de angajați și peste 1.400 de poziții unice raportate.