În perioada 2016-2025, în România au fost finalizate peste 636.000 de locuințe, ceea ce echivalează cu aproape 33 de locuințe noi la fiecare 1.000 de locuitori, conform unei analize realizate de Cushman & Wakefield Echinox, bazată pe datele privind locuințele finalizate în acest interval. Aceste cifre plasează România, în linii mari, la mijlocul clasamentului celor 21 de piețe europene incluse în analiză – aproape de Germania, Slovacia și Cehia – și semnificativ înaintea Ungariei, Spaniei și Portugaliei în ceea ce privește livrările de locuințe raportate la numărul de locuitori.
În deceniul analizat, România a înregistrat 32,9 locuințe finalizate la 1.000 de locuitori. Prin comparație, acest indicator a fost de 33,6 în Germania, 34,4 în Slovacia și 31,5 în Cehia.
Intensitatea construcțiilor rezidențiale a fost considerabil mai ridicată pe piețe precum Polonia (55,2 locuințe la 1.000 de locuitori), Franța (52,8), Finlanda (62,8) și Țările de Jos (39).
La polul opus, valoarea indicatorului a fost de 26,2 în Bulgaria, 23,9 în Regatul Unit, 18,2 în Ungaria, 16,4 în Spania și 15,7 în Portugalia.
În cifre absolute, conform Institutului Național de Statistică, în România au fost finalizate 636.310 locuințe în perioada 2016-2025. Livrările anuale au crescut de la 52.200 de unități în 2016 până la un vârf de 73.300 de unități în 2022. Ulterior, piața a intrat într-o fază descendentă, numărul locuințelor finalizate scăzând la 71.000 în 2023, 61.000 în 2024 și 59.000 în 2025.
Prin urmare, volumul din 2025 a fost cu aproximativ 19,5% sub nivelul maxim atins în 2022, dar totuși cu 13% peste nivelul din 2016.
Diferențele dintre principalele orașe ale României (cele cu o populație de peste 100.000 de locuitori) sunt și mai pronunțate. Bucureștiul a fost, de departe, cea mai mare piață rezidențială din țară în termeni absoluți, cu 93.850 de locuințe finalizate între 2016 și 2025, comparativ cu 25.200 în Cluj-Napoca și 22.300 în Brașov.
Totuși, situația se prezintă diferit atunci când livrările sunt raportate la numărul de locuitori. Brașovul se află pe primul loc în rândul marilor orașe incluse în analiză, cu 94 de locuințe finalizate la 1.000 de locuitori pe parcursul deceniului, fiind urmat de Cluj-Napoca, cu 88. Sibiul a înregistrat 61,8 locuințe la 1.000 de locuitori, Oradea 58,1, în timp ce Bucureștiul a atins valoarea de 52,5. Timișoara s-a situat aproape de capitală, cu 50,1 locuințe la 1.000 de locuitori.
Sub aceste niveluri s-au situat Constanța, cu 43,2 locuințe la 1.000 de locuitori, Iași (38,8), Târgu Mureș (36,1) și Craiova (32,2). La coada clasamentului, Ploieștiul a înregistrat doar 8,1 locuințe finalizate la 1.000 de locuitori, Brăila 10,2, Baia Mare 11, iar Buzăul 11,5, în perioada analizată.
Datele indică, așadar, un peisaj al dezvoltării rezidențiale puternic polarizat, în care dimensiunea unui oraș nu se traduce neapărat printr-o ofertă proporțional mai mare de locuințe noi.
Cifrele recente sugerează, de asemenea, că România a depășit ciclul de livrări rezidențiale extrem de intens, înregistrat la începutul acestui deceniu. După un vârf de 73.300 de locuințe finalizate în 2022, numărul total de locuințe livrate la nivel național a scăzut cu 3,2% în 2023, cu încă 14,1% în 2024 și cu 3,1% în 2025.
Această încetinire este vizibilă pe majoritatea piețelor rezidențiale importante din țară. În București au fost livrate 9.361 de locuințe în 2025, față de 13.834 de unități în 2023 – cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu –, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 32% față de acel vârf. În ciuda acestei corecții, volumul înregistrat în București în 2025 a rămas cu aproximativ 144% peste nivelul de 3.838 de locuințe finalizate în 2016.
În unele centre regionale, această ajustare a fost considerabil mai pronunțată. În Cluj-Napoca au fost finalizate 957 de unități în 2025, comparativ cu 4.175 în anul de vârf 2019, în timp ce în Brașov au fost livrate 1.283 de locuințe, față de un maxim de 3.098 în 2020. Timișoara a înregistrat 793 de unități finalizate în 2025, față de 1.787 în 2021, iar Iașiul a raportat 780, comparativ cu 1.908 în 2019.
Vlad Săftoiu, Head of Research în cadrul Cushman & Wakefield Echinox, afirmă: „Evoluția din ultimul deceniu confirmă faptul că principalele centre urbane ale țării au devenit motoare esențiale ale dezvoltării rezidențiale, având capacitatea de a susține un flux constant de proiecte noi. Deși ritmul livrărilor s-a temperat față de vârful atins în 2022, această tendință reflectă mai degrabă o ajustare a pieței decât un declin structural, întrucât cererea și creșterea economică continuă să genereze oportunități în sectorul rezidențial. Totodată, analiza evidențiază un peisaj tot mai polarizat, în care intensitatea dezvoltării rezidențiale variază considerabil de la un oraș la altul, nefiind neapărat proporțională cu dimensiunea acestora. Piața intră, așadar, într-o etapă mai selectivă, în care localizarea, accesibilitatea, infrastructura și adaptarea produselor rezidențiale la profilul și puterea de cumpărare a clienților vor deveni factori decisivi pentru succesul noilor proiecte. Într-un context în care dezvoltatorii adoptă o abordare mai prudentă, considerăm că proiectele bine poziționate – situate pe piețe cu fundamente economice solide și aliniate la nevoile și posibilitățile financiare ale cumpărătorilor – vor continua să beneficieze de perspective favorabile.”