Românii sunt din nou puși la plată pentru un război care nu este al lor. Conflictul din Iran a devenit pretextul perfect pentru scumpiri în lanț: benzinăriile ridică prețurile peste noapte, comercianții umflă etichetele, iar guvernul privește liniștit cum încasările din taxe cresc pe spinarea cetățenilor, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Într-o țară care produce petrol, cu o structură unică în UE, gândită tocmai pentru a stabiliza prețurile carburanților și să atenueze fluctuațiile pieței internaționale, românii ajung să plătească a opta cea mai scumpă motorină din UE, cu aproximativ 27% mai scumpă decât bulgarii (care au cel mai mic preț la motorină), spune analistul.
”Nu războiul este adevărata problemă, ci oportunismul intern — un sistem în care fiecare criză devine ocazie de profit rapid. Când fiecare verigă a lanțului profită de panică, nota de plată ajunge mereu la același client: românul de rând”.
Scumpiri de până la 7% a produselor și serviciilor din România față de luna decembrie 2025, exclsuiv datorită creșterii prețului la motorină. Motorină care este a 8 cea mai scumpă din UE.
În economie există scumpiri care se văd imediat și scumpiri care se infiltrează discret în toate prețurile. Motorina face parte din a doua categorie. Nu este doar combustibil pentru mașini; este combustibilul întregii economii. Camioanele care transportă pâine, utilajele de pe șantiere, autobuzele din orașe și chiar o parte din infrastructura serviciilor publice depind direct de ea.
Creșterea prețului motorinei din primele 64 de zile ale anului produce efecte în lanț care, deși par mici individual, se propagă în aproape toate sectoarele economiei.
În cadrul studiului realizat de Asociația Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor și prețului la pompă în România – am realizat o estimare privind efectul creșterii prețului motorinei în primele 64 de zile ale anului față de luna decembrie 2025. Redăm în continuare această estimare (creșterea motorinei în perioada 31 decembrie 2025 – 5 martie 2026 fiind de 14%).
În zona alimentelor, impactul este imediat. Transportul cerealelor, distribuția produselor și logistica depozitelor sunt puternic dependente de motorină. Astfel, pâinea și laptele înregistrează o creștere estimată de aproximativ 2% față de decembrie 2025 doar din acest factor. Pentru carne, leguminoase sau produse congelate, unde lanțul logistic este mai complex și implică transport frigorific, impactul ajunge la aproximativ 3%.
Locuințele nu scapă nici ele de efectul combustibilului. Materialele de construcții sunt transportate aproape exclusiv cu camioane, iar utilajele de șantier funcționează în mare parte pe motorină. În aceste condiții, costul unui apartament nou crește cu aproximativ 1%, iar al unei case cu aproximativ 2%, exclusiv din cauza scumpirii motorinei. Chiar și chiria reflectă indirect aceste costuri, cu o creștere estimată de aproximativ 1%, prin costuri de întreținere, logistică și servicii auxiliare.
Sectorul materialelor de construcții resimte același efect. Betonul și oțelul se scumpesc cu aproximativ 2%, în timp ce cărămida sau BCA-ul cresc cu aproximativ 1%. Transportul materiilor prime, operarea utilajelor și logistica industrială sunt toate dependente de combustibil.
Impactul devine și mai vizibil în infrastructură. Construirea unui kilometru de autostradă implică sute de camioane, excavatoare, buldozere și utilaje grele. În aceste condiții, costul unui kilometru de autostradă crește cu aproximativ 3% doar din cauza motorinei.
Industria textilă nu este nici ea imună. Transportul materiilor prime, producția și distribuția internațională contribuie la scumpiri estimate de aproximativ 2% pentru tricouri și blugi și de aproximativ 3% pentru încălțăminte.
Cea mai mare presiune apare însă în serviciile de bază. Transportul public, unde autobuzele funcționează predominant pe motorină și înregistrează o creștere de aproximativ 7%. Alte servicii esențiale — precum apa și canalizarea — cresc cu aproximativ 2%, deoarece pomparea și operațiunile logistice depind indirect de costurile energetice și de transport.
Instituțiile publice sunt afectate mai moderat. Costurile operaționale ale spitalelor și școlilor cresc cu aproximativ 1%, iar funcționarea supermarketurilor — unde logistica și lanțul de aprovizionare joacă un rol major — adaugă aproximativ 1% la prețuri.
Faptul că România a ajuns pe locul 8 în Uniunea Europeană la prețul motorinei ar trebui să fie un semnal de alarmă, nu doar o statistică de moment. Motorina nu este un produs oarecare – este combustibilul care pune în mișcare agricultura, transportul, construcțiile și, implicit, economia reală.
Diferențe enorme față de vecini. În România prețul motorinei este de 1,69 €/l motorină în Bulgaria este 1,33 €/l, adică diferența este de 27%. România al doilea cel mai mare producător de țiței, cu cea mai complexă structură petrolieră din Europa și are o motorină mai scumpă ca în Bulgaria!!!
Privite individual, aceste procente par mici. Însă economia funcționează prin acumulare. Când aproape fiecare sector adaugă câteva procente din același motiv, rezultatul final este o presiune constantă asupra costului vieții.
Motorina nu apare pe eticheta produselor din magazin. Dar este prezentă în fiecare etapă a drumului lor până la raft. Iar atunci când prețul ei crește, întreaga economie se mișcă puțin mai scump, conchide analiza AEI.