După ce prețurile petrolului, gazelor și ale derivatelor rafinate au înregistrat creșteri în două cifre în doar câteva zile, depășind în unele situații 20%, analiștii se tem de un val hiperlinflaționist care va afecta în special economiile emergente din zonele afectate. Miercuri, 3 martie, prețurile TTF în contracte pe termen lung arătau o creștere de 18-20% de la începerea conflictului, iar cele de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) – una de circa 17%, conform cifrelor consultate de Industrynews.ro.
În contextul în care România a încheiat 2025 din nou cu o inflație de 9,7% pe an, este greu de crezut că economia va putea duce în liniile trasate de banca națională (BNR) prognoza de inflație de 3,9% pentru 2026, date fiind noile prețuri ale petrolului și produselor derivate, însă totul depinde de durata conflictului.
Scumpirea petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, riscă să devieze inflația de la scenariul de bază pentru finalul anului și să afecteze estimarea de creștere economică de aproximativ 1%, a afirmat Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.
”Pe termen scurt, am văzut creșterea prețului petrolului pe piața internațională, înainte ca impactul să se reflecte în prețurile carburanților la nivel local. Va trece o perioadă relativ scurtă, în general câteva zile sau săptămâni, având în vedere reînnoirea stocurilor, astfel încât impactul ar trebui să fie limitat atât asupra inflației, cât și asupra creșterii economice. Odată cu încheierea conflictului, ne așteptăm ca prețurile pe piața internațională să se normalizeze. Totuși, această normalizare nu înseamnă o revenire la nivelurile de la începutul anului, de aproximativ 70 de dolari pe baril. După ce cotațiile au depășit 80-82 de dolari, este posibil să se stabilizeze în zona 75-76 de dolari, deoarece va persista o primă de risc pentru o perioadă de timp. În acest scenariu, prețul benzinei ar putea ajunge la 1,3-1,4 lei în plus față de nivelurile anterioare, dacă situația se detensionează rapid”, a explicat Iulian Lolea.
Problema? Durata conflictului.
”Nimeni nu știe cât o să dureze. Și dacă l-aș întreba pe domnul Trump cât o să dureze, nici el nu o să poată să-mi răspundă. Deci nu o să-l întreb. Acum să fim serioși, nu știm cât o să dureze această perioadă în care exporturile de gaze din Qatar către restul lumii o să rămână blocate. Nu știm. Dacă e doar temporar, cred că impactul ar trebui să fie administrabil. Dacă durează pe teren lung, atunci vom vedea un impact asupra prețului gazelor din toată lumea, care va lovi China, pentru că majoritatea gazelor din Qatar merg în China, 12% din gazele chinezești vin din Qatar, și atunci vom avea un impact asupra prețurilor. În Japonia, citeam, nu sunt atât de preocupați doar de prețuri, ci și de întrebarea dacă gazul ajunge în Japonia sau nu”, a declarat Volker Raffel, președinte AHK România și CEO al E.ON România, conform Agerpres.
Prețurile globale ale petrolului au crescut cu aproximativ 10% până la 13% de la începutul celei mai recente escaladări a crizei din Iran, la sfârșitul lunii februarie 2026. Această creștere vine în urma unei serii de atacuri comune SUA-Israel asupra Iranului, începute în jurul datei de 28 februarie 2026, care au dus la închiderea Strâmtorii Hormuz și la atacuri de represalii asupra infrastructurii energetice regionale.
Prețurile au crescut de la aproximativ 72 de dolari pe baril pentru țițeiul Brent pe 27 februarie la peste 82 de dolari pe baril la începutul lunii martie, o creștere de aproape 13%.
Cât petrol și gaze produce Iranul?
Iranul a produs aproximativ 3,5 mb/zi de țiței și aproximativ 0,8 mb/zi de condensat (un amestec de hidrocarburi produs împreună cu gaze) în 2025, reprezentând împreună aproximativ 4% din oferta globală de petrol. Exporturile Iranului în 2025 au fost în medie de 1,7 mb/zi pentru țiței și condensate, 0,6 mb/zi pentru produse rafinate și 0,4 mb/zi pentru lichide de gaze naturale (LGN).
Strâmtoarea Ormuz este crucială pentru aproape 20 mb/zi din producția globală de petrol. Arabia Saudită, Irakul și Emiratele Arabe Unite au exportat împreună 13,1 mb/zi de petrol prin Strâmtoarea Hormuz anul trecut, China fiind principala destinație. Agenția Internațională pentru Energie a estimat că 4,2 mb/zi din fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz pot fi redirecționate folosind capacitățile existente ale conductelor, ceea ce implică faptul că aproximativ 16 mb/zi din fluxurile de petrol sunt în pericol din cauza unei închideri complete.
Ce înseamnă conflictul din Iran pentru prețurile gazelor naturale?
Există un risc semnificativ ca prețurile europene la gaze și la nivel mondial la GNL să crească, potrivit Goldman Sachs Research. Cel mai critic impact asupra piețelor globale de gaze ar proveni de la o perturbare a aproximativ 80 de milioane de tone pe an de GNL (19% din aprovizionarea globală cu GNL) care circulă de obicei prin Strâmtoarea Ormuz.
Într-un scenariu în care fluxurile de GNL prin Strâmtoarea Hormuz sunt complet oprite timp de o lună, Goldman Sachs Research estimează că gazul natural olandez, sau TTF, s-ar putea apropia de 74 EUR/MWh. O întrerupere ipotetică mai lungă a tranzitului aprovizionării cu gaze naturale prin Strâmtoarea Hormuz, care durează mai mult de două luni, ar putea crește probabil prețurile europene ale gazelor naturale la peste 100 EUR/MWh. Gazul natural TTF s-a tranzacționat vineri la aproximativ 31,6 EUR MWh.
