România încearcă să intre în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), iar acum OECD recomandă guvernanților de la București să crească anumite taxe și impozite, vizate fiind veniturile pe PFA, impozitul local pe proprietate și majorarea TVA în HoReCa de la 11% la 21%, conform Startupcafe.
România are statut de candidată la aderarea la OECD din anul 2022. O eventuală aderare la acest club de 38 de țări dezvoltate ar conduce, teoretic, la o mai mare atractivitate pentru marii investitori.
Luni, OECD a publicat un studiu în care face și o serie de recomandări pentru Guvernul Bolojan.
Ratele efective de taxare sunt mult mai mici pentru persoanele care lucrează pe cont propriu, mai ales la venituri ridicate. Motivul principal îl reprezintă diferențele dintre contribuțiile sociale plătite de angajați și cele plătite de independenți.
Iată recomandările principale:
Creștere la PFA
Salariații plătesc contribuții sociale integrale raportate la venitul real, în timp ce liber-profesioniști (PFA, activități independente etc.) beneficiază de un plafon care limitează contribuțiile sociale. Chiar dacă plafonul a fost majorat în septembrie 2025, OECD recomandă eliminarea sau creșterea semnificativă a acestuia, cel puțin pentru contribuțiile de sănătate.
Veniturile din capital sunt în continuare impozitate mai puțin decât veniturile din muncă, ceea ce limitează veniturile fiscale și reduce capacitatea redistributivă a sistemului. Cum aceste venituri sunt concentrate mai ales în rândul persoanelor cu venituri mari, diferența de taxare creează dezechilibre.
Creștere la dividende
Creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% în ianuarie 2026 este considerată un pas pozitiv. Există însă spațiu pentru măsuri suplimentare, precum reducerea deducerii standard de 40% pentru veniturile din chirii sau creșterea taxării altor venituri din investiții – câștiguri de capital, dobânzi sau redevențe – spre nivelul de 16%.
De asemenea, se propune introducerea impozitului pe câștigul de capital din vânzarea locuințelor, cu excepția reședinței principale, aplicat doar proprietăților achiziționate după intrarea în vigoare a reformei.
Optimizare fiscală la microîntreprinderi
România a redus semnificativ aria de aplicare a regimului de microîntreprinderi, care permitea companiilor să plătească impozit pe cifra de afaceri de 1% sau 3% în locul impozitului pe profit de 16%.
Din 2026 există o singură cotă de 1%, iar plafonul de eligibilitate scade progresiv: 250.000 euro în 2025 și 100.000 euro în 2026.
Anterior, plafonul de 1 milion de euro acoperea circa 96% dintre firme și crea stimulente pentru menținerea companiilor mici, divizarea lor în mai multe entități sau subraportarea veniturilor.
Chiar și după reformă, există încă posibilități de optimizare fiscală între regimul microîntreprinderilor și pragul de TVA. OECD recomandă alinierea acestor praguri.
Creșterea impozitelor veniturilor pe proprietate
Veniturile din impozite pe proprietate sunt foarte reduse în România – circa 0,6% din PIB în 2024, mai puțin de jumătate din media OECD.
Principala problemă este faptul că valoarea impozabilă a proprietăților este încă bazată în mare parte pe suprafață, nu pe valoarea de piață. O reformă care urma să intre în vigoare în 2023 a fost amânată pentru 2026.
Guvernul a crescut deja aproape de trei ori baza impozabilă, dar tranziția completă la evaluarea la valoarea de piață necesită un model de evaluare în masă, date cadastrale și notariale complete și o platformă digitală pentru autoritățile locale. Un astfel de sistem este în curs de dezvoltare cu sprijinul Băncii Mondiale.
În prezent, statul stabilește intervale de impozitare pentru locuințe între 0,08% și 0,20%, iar autoritățile locale aleg nivelul concret.
Creșterea graduală a acestor intervale ar putea aduce veniturile României mai aproape de media OECD. În același timp, scutirile și reducerile de impozit ar trebui limitate și mai bine țintite, în special pentru gospodăriile vulnerabile.
Birocrația și fiscalitatea rămân obstacole majore pentru mediul de afaceri din România, iar dacă procesul de înregistrare a firmelor a devenit mai digitalizat, sistemul de licențiere și autorizare a afacerilor rămâne puternic fragmentat, se mai arată în studiul OECD.
