Intrarea în vigoare în România a taxei logistice de la 1 ianuarie 2026 și eliminarea la nivelul UE a scutirii vamale de la 1 iulie 2026 redesenează cadrul fiscal și operațional aplicabil importurilor de mică valoare, spun Georgiana Iancu, liderul departamentului Taxe indirecte și Cosmin Dincă – Manager, Comerț internațional, EY România.
Începând cu 2026, regimul aplicabil coletelor de mică valoare provenite din afara Uniunii Europene devine semnificativ mai strict. România aplică, de la 1 ianuarie 2026, o taxă logistică de 25 lei pentru fiecare colet sub 150 EUR destinat pieței locale, iar de la 1 iulie 2026, Uniunea Europeană elimină scutirea de taxe vamale pentru aceste trimiteri și introduce, cu titlu tranzitoriu, o taxă vamală fixă de 3 EUR pentru fiecare categorie distinctă de produs din colet. Pentru livrările către România, cele două măsuri se pot cumula, cu efect direct asupra costului final, conformării operaționale și competitivității în e-commerce.
Taxa logistică din România: aplicare extinsă și presiune sporită pe lanțul logistic
România a introdus din ianuarie 2026 o taxă logistică fixă de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare declarată sub 150 EUR. Măsura se aplică tuturor trimiterilor cu destinație finală în România, indiferent de statul membru prin care bunurile sunt puse în liberă circulație, tocmai pentru a limita eventualele structuri de evitare. Din perspectivă economică și fiscală, intervenția urmărește reducerea avantajului competitiv de care beneficiază vânzătorii din afara UE în raport cu comercianții locali și europeni, dar și creșterea trasabilității acestor fluxuri.
Obligația de plată revine, după caz, furnizorului, expeditorului sau platformei care facilitează vânzarea la distanță, însă colectarea și verificarea plății sunt transferate, în practică, operatorilor poștali și companiilor de curierat. Aceștia trebuie să se asigure că taxa este încasată, declarată și virată către bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare, ceea ce îi transformă în principalul punct de control al mecanismului.
Impactul operațional asupra curierilor este semnificativ: identificarea coletelor taxabile, corelarea datelor privind originea și valoarea declarată, utilizarea declarației vamale simplificate H7, păstrarea evidențelor timp de 5 ani și gestionarea riscurilor de control. Nerespectarea obligațiilor poate atrage sancțiuni contravenționale de până la 10.000 lei, precum și costuri suplimentare de conformare pentru operatorii implicați. În acest context, nu este exclus ca o parte din aceste costuri administrative să fie reflectată, direct sau indirect, în prețul serviciilor de livrare.
Taxa vamală temporară a UE: sfârșitul pragului de 150 EUR în forma cunoscută până acum
La nivel unional, Regulamentul (UE) 2026/382 elimină, începând cu 1 iulie 2026, scutirea de taxe vamale pentru bunurile expediate din țări terțe în colete cu valoare intrinsecă totală de până la 150 EUR. Până la operaționalizarea noului sistem vamal digital al UE, estimată pentru 2028, se aplică un regim tranzitoriu constând într-o taxă vamală fixă de 3 EUR pentru fiecare categorie distinctă de produs din colet.
Relevant este că această taxă nu se aplică o singură dată per colet, ci per categorie distinctă de produs identificată prin subîncadrarea tarifară. Astfel, reluând exemplul utilizat în comunicatul Consiliului UE, dacă un colet conține o bluză din mătase și două bluze din lână, pachetul include două categorii tarifare diferite, iar taxa datorată ajunge la 6 EUR, nu la 3 EUR.
Regimul tranzitoriu vizează în principal fluxurile B2C de comerț electronic, în special vânzările realizate prin sistemul IOSS și trimiterile efectuate prin serviciile poștale. Pentru alte situații, cum ar fi anumite fluxuri B2B sau livrările pentru vânzători care nu operează în IOSS, pot deveni aplicabile regulile vamale obișnuite și tarifele standard, în funcție de natura bunurilor.
Rezultatul este că bunurile importate din afara UE cu valoare sub 150 EUR nu mai beneficiază, în realitate, de avantajul pe care îl oferea vechiul prag de minimis. Fie se aplică tariful fix de 3 EUR, în situațiile acoperite de regimul tranzitoriu european, fie intervin taxele vamale standard. Din perspectiva pieței, mesajul este limpede: era coletelor mici tratate aproape ca importuri „fără costuri vamale” se apropie de final.
Rațiunea măsurii este dublă: pe de o parte, reducerea distorsiunilor concurențiale create de importurile de mică valoare care au beneficiat până acum de un regim mai favorabil; pe de altă parte, limitarea riscurilor de subevaluare, fraudă și introducere pe piață a unor produse neconforme. Potrivit Comisiei Europene, în 2024 au intrat pe piața UE aproximativ 4,6 miliarde de colete de mică valoare, echivalentul a circa 12 milioane de trimiteri pe zi și de două ori mai mult decât în anul anterior. În acest context, autoritățile europene au considerat necesară o soluție tranzitorie care să permită întărirea controlului și reducerea presiunii exercitate asupra mecanismelor vamale până la implementarea completă a reformei vamale.
Aplicare cumulativă în România: impactul nu se oprește la nivel vamal
Pentru coletele extracomunitare livrate în România după 1 iulie 2026, s-ar putea considera că taxa logistică de 25 lei și taxa vamală temporară de 3 EUR pot opera cumulativ, deoarece au natură juridică diferită și urmăresc finalități distincte. Într-un caz simplu, un colet cu un singur tip de produs poate atrage 3 EUR la nivel vamal și 25 lei la nivel național; într-un colet mixt, cum este exemplul cu o bluză din mătase și două bluze din lână, componenta vamală urcă la 6 EUR, în timp ce taxa logistică rămâne fixă per colet.
Din perspectiva TVA, rămâne esențială o analiză atentă a modului în care aceste taxe interacționează cu baza de impozitare la import. În practică, tratamentul fiscal concret va trebui evaluat în raport cu arhitectura fiecărei taxe și cu rolul pe care aceasta îl are în mecanismul de import și livrare.
Implicații practice pentru piață
Pentru consumatori, efectul imediat va fi creșterea costului final al comenzilor de mică valoare din afara UE, fie prin includerea taxelor în prețul afișat de platformă, fie prin colectarea lor la livrare. Pentru comercianții extracomunitari și platformele de e-commerce, noul cadru presupune reevaluarea modelelor de preț, a fluxurilor de declarare și a cooperării cu operatorii logistici, inclusiv în contextul utilizării IOSS și al necesității unei clasificări tarifare corecte, aspect care poate necesita, în funcție de complexitatea produselor, implicarea unor specialiști în materie vamală.
Pentru curieri și operatorii poștali, provocarea principală este una de infrastructură operațională și de conformare: actualizarea sistemelor, colectarea datelor relevante pentru H7, controlul valorilor declarate și gestionarea riscului sancționator. În consecință, noile măsuri au potențialul de a remodela nu doar costul, ci și arhitectura logistică a comerțului online cu bunuri de mică valoare.
Concluzie
Noile reguli aplicabile coletelor extracomunitare sub 150 EUR marchează o schimbare structurală în tratamentul fiscal și vamal al comerțului online de mică valoare. Dincolo de impactul bugetar, miza reală este reechilibrarea concurenței, creșterea trasabilității și consolidarea controlului asupra unor fluxuri care au crescut exponențial în ultimii ani. Pentru actorii implicați în e-commerce și logistică, perioada următoare va fi mai puțin despre adaptări marginale și mai mult despre recalibrarea modelelor operaționale și comerciale.
În acest context, companiile ar trebui să urmărească atent evoluțiile legislative și administrative din România și de la nivelul UE, inclusiv eventualele măsuri suplimentare discutate în cadrul reformei vamale europene. Pentru cei care operează volume mari de livrări, tema nu mai este doar una de cost, ci de conformare și sustenabilitate a modelului de business.