Romania today has a system that has learned to make money from rising energy prices at the expense of the population, despite being a country with cheap hydroelectric power, stable nuclear energy, domestic gas, and expanding renewables, according to Dumitru Chisăliță, president of the Intelligent Energy Association (AEI), in an analysis published Tuesday.
„România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației. România trăiește astăzi unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa. O țară cu hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile în expansiune a ajuns să aibă una dintre cele mai apăsătoare facturi la energie raportate la puterea de cumpărare. Explicația oficială este repetată obsesiv: ‘criza energetică’, ‘războiul’, ‘piețele europene’, ‘volatilitatea’. Toate sunt reale. Dar toate sunt și insuficiente explicații și doar propagandă de ‘prostit’ populația”this is what the specialist believes, according to Agerpres.
In Chisăliță's opinion, although other states have also gone through the same crisis, they have not turned energy into a permanent source of economic and social tension, whereas „Romania has done exactly that.”.
„Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator. Dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală – concurențială, predictibilă și coerent reglementată – factura finală ar fi cu 25-45% mai mică. Nu puțin mai mică, ci radical mai mică. Dacă luăm drept reper un sistem energetic european funcțional – cu reguli stabile, costuri eficiente și concurență reală – comparația devine incomodă (…) aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui să coste într-o economie funcțională. Nu pentru că România ar avea resurse proaste. Ci pentru că și-a construit un sistem scump” mentions the head of AEI.
The expert explained that out of every 100 lei on the bill, between 25 and 45 lei represent the cost of malfunction, and in years of crisis, almost half of the bill became an additional systemic cost.
„This is the great truth that public discourse avoids: Romanians don't just pay for energy. They pay for the system's instability. Romania produces relatively cheaply and sells relatively expensively. This is where the biggest economic contradiction arises. Romania has: low-cost hydropower; nuclear, among the cheapest stable sources; domestic gas; renewables with almost zero marginal cost after amortization. Theoretically, all of this should make Romania one of the most competitive energy markets in the region. In practice, however, the end consumer pays for regional volatility, the European marginalist mechanism, the lack of stable contracts, low liquidity, regulatory risk, and market concentration.” notes Dumitru Chisăliță.
According to him, Romania no longer has a genuine free market, nor a coherent regulated system, given that after 2022, the Romanian energy market entered an almost permanent cycle of price caps, compensations, excess taxes, special contributions, administrative interventions, and successive legislative changes.
„Adevărata problemă nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent. Are un hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea. Din cei 45% în plus plătit de consumator, cât este incompetență și cât este rentă? Aceasta este întrebarea pe care aproape nimeni nu vrea să o pună public (…) Răspunsul incomod este că ambele componente sunt importante. Dar nu în proporții egale. Cu alte cuvinte, România nu plătește doar costul energiei. Plătește și costul unui ecosistem care a învățat să câștige bani din instabilitate”, emphasizes the cited source.
Președintele AEI consideră, totodată, că adevărata problemă a facturii mari la energie este că anumite blocaje au devenit convenabile, iar „poate cea mai toxică zonă este cea a blocajelor cronice” – proiecte întârziate, investiții amânate, capacități insuficiente, interconectări limitate și birocrație excesivă.
„Herein lies the real drama of the Romanian energy market: not only is the system inefficient, but certain forms of inefficiency have become profitable for the „smart guys.” And when a system starts making money from its own blockages, reform becomes not only difficult but contrary to the interests of those who control the game.”warns the specialist.
