Romania supports at the European level the directions concerning the free energy market, decarbonization, and grid development, but domestically it continues to apply administrative measures and prolonged capping schemes that affect investments, predictability, and the implementation of the energy transition, according to Dumitru Chisăliță, president of the Smart Energy Association (AEI), in an analysis cited by Agerpres.
„România nu este ‘împotriva’ direcției UE în energie. Dimpotrivă, în Consiliu, în Parlamentul European, în documentele strategice – de la PNESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, n.r.) la poziții oficiale – susține exact liniile mari ale tranziției europene. Piață funcțională. Decarbonizare accelerată. Rețele moderne. Protecție socială țintită. Implementare credibile. Pe hârtie, România este aliniată. În practică, însă, ajunge frecvent ‘pe dos’. Această ruptură dintre vot și faptă nu e doar o problemă de imagine. Este o problemă de costuri economice, investiții ratate și credibilitate strategică”, states Chisăliță, in the analysis titled: „Romania Votes for Europe. At Home, it Postpones It. On the Energy Approach of a Country That Signs for the Free Market and Practices an Administered Regime”.
According to the cited source, in recent years, the EU's direction in energy has crystallized around several axes, which Romania has supported and voted for, namely a functional market (freely formed prices, cross-border transactions, common rules), accelerated decarbonization through „more wind/solar, efficiency, electrification, flexibility (storage, demand response).”.
Romania has also supported the modernization of networks and the integration of resources through large investments in transport/distribution, digitalization, connections, and congestion reduction; targeted social protection (not permanent distortion) through vulnerability aid, not blocking price signals for everyone, respectively planning and implementation: credible NECP, auctions, stable schemes (e.g., CfD), and deadlines met.
Romania also has assumed targets in the updated NECP, such as increasing the share of renewables by 2030, with sectoral details, the specialist specifies.
„România declară că susține piața internă a energiei – prețuri formate liber, tranzacții transfrontaliere, reguli comune. Și totuși, la fiecare șoc, răspunsul reflexului este controlul administrativ: plafonări, obligații de vânzare la preț fix, contribuții excepționale, restricții” the analysis also shows.
The European Commission has opened infringement proceedings for measures that limit the freedom of price formation and affect trade. In 2025, Romania received a reasoned opinion for obligations imposed on gas producers to sell at a fixed price on the wholesale market.
According to the cited source, Romania votes for the „internal market” but maintains a prolonged crisis regime at home. „Politically, the cap solves today's bill. Economically, it undermines tomorrow's investments,” the specialist emphasized.
Chisăliță maintains that „energy is precisely the area where a lack of investment costs dearly later on.”.
„România a agreat calendarul de reducere a cărbunelui și ținte ambițioase pentru regenerabile până în 2030. Însă, când proiectele de înlocuire întârzie – fie că vorbim de capacități noi, stocare sau rețele – soluția nu este accelerarea implementării, negocierea termenelor”, the document also states.
In 2025, there were discussions regarding the extension of the operation of some coal-fired power plants beyond the deadlines agreed upon in the plans related to European financing, notes the specialist.
„Din nou, paradoxul: România semnează calendarul, dar când implementarea scârțâie, mută data-limită. Problema nu este realismul – orice tranziție trebuie gestionată responsabil. Problema este lipsa unei livrări coerente care să evite dependența de amânare” added the AEI president.
Conform cercetării, România nu este anti-regenerabile. „Din contră, potențialul este mare, iar investitorii există. Dar instabilitatea normativă, schimbările frecvente prin OUG, taxe ad-hoc și blocajele în avizare creează un mediu de risc. La aceasta se adaugă rețelele care nu țin pasul cu racordările și tarifele care nu oferă semnale clare pentru flexibilitate. În timp ce la nivel UE, în 2025, vântul și solarul au depășit combustibilii fosili în producția de electricitate, România avansează „în valuri” – perioade de boom urmate de frâne administrative. Investitorii nu se tem de piață. Se tem de impredictibilitate”, a adăugat Chisăliță.
The study also shows that the EU promotes targeted protection for vulnerable consumers, not permanent market distortion.
„România a extins însă schema de plafonare pe perioade lungi, din 2021 încoace, cu efecte secundare: blocaj de lichiditate, întârzieri la compensări, litigii și semnale de preț „anesteziate”. Când prețul real nu mai ajunge la consumator, investițiile în eficiență și flexibilitate scad. Când piața e distorsionată prea mult timp, capitalul cere randamente mai mari – sau pleacă” added the AEI president.
În opinia sa, nu e vorba doar de „rea-voință”, ci sunt cauze structurale, respectiv politizarea facturii – energia e subiect electoral, iar măsura imediată bate reforma durabilă.
Institutional fragmentation, poor coordination between ministries, ANRE, state-owned companies, and operators, as well as local social pressures, are also on the list. Thus, without a credible just transition, postponement becomes a political solution, he mentions.
Romania is not the only country that intervened in the market during the crisis years, but the difference lies in the duration and the lack of a clear exit from the exceptional regime, he added.
„Cât ne costă „răsturnarea pe dos” față de direcția UE în energie? Costurile sunt reale și cumulative: incertitudine investițională – întârzieri în rețele și flexibilitate; risc de sancțiuni și litigii – reputație afectată; prețuri mai mari pe termen mediu – lipsa capacităților noi și congestiile cresc costurile”, the document adds.
Chisăliță went on to list the lost opportunity. „At a time when the EU is structurally accelerating the transition, Romania risks being left behind in terms of infrastructure. The cap may keep today's bill down. But if it blocks investments, tomorrow's bill will be higher,” he added.
According to the AEI president, if Romania wants to be on the EU's path not just in voting but also in practice, three changes are decisive: from emergency ordinances to legislative stability. „Interventions should be temporary, predictable, and strictly targeted towards the vulnerable. Not broad and permanent distortions,” Chisăliță considers.
