Importul de forță de muncă rămâne o soluție necesară pe termen scurt pentru acoerirea deficitului de personal, iar, în paralel, recalificarea și dezvoltarea competențelor trebuie accelerate, inclusiv prin parteneriate între companii, furnizori de training și instituții de învățământ, spune Gabriel Gătejoiu, directorul Asociației Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU).
”Educația duală și programele de mentorat dedicate elevilor și studenților pot contribui la crearea unui flux sustenabil de specialiști. Digitalizarea proceselor de recrutare și de management al forței de muncă poate, la rândul său, să crească eficiența și să reducă timpul necesar ocupării pozițiilor. Totodată, sunt necesare stimulente fiscale și politici publice coerente pentru sectoarele critice. AFSRU susține o abordare coordonată între mediul privat și autorități”, spune Gabriel Gătejoiu, conform Agendei Construcțiilor.
”Educația duală și programele de mentorat dedicate elevilor și studenților pot contribui la crearea unui flux sustenabil de specialiști. Digitalizarea proceselor de recrutare și de management al forței de muncă poate, la rândul său, să crească eficiența și să reducă timpul necesar ocupării pozițiilor. Totodată, sunt necesare stimulente fiscale și politici publice coerente pentru sectoarele critice. AFSRU susține o abordare coordonată între mediul privat și autorități”, susține el.
Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU) reunește o parte importantă a companiilor active pe piața locală a serviciilor de resurse umane și participă la dialogul privind reglementarea muncii temporare, recrutarea, mobilitatea profesională și dezvoltarea competențelor. Din ianuarie 2026, organizația este condusă de Gabriel Gătejoiu, profesionist cu peste 25 de ani de experiență în resurse umane și cu o activitate îndelungată în cadrul Professional HR Agency.
”În ultimii doi ani, piața muncii din România a traversat o perioadă de ajustare, marcată de presiuni inflaționiste, incertitudine economică și accelerarea digitalizării. Dacă în perioada post-pandemie am asistat la o cerere ridicată de forță de muncă și la o dinamică puternică a salariilor, în 2024-2025 am observat o temperare a ritmului de creștere, dar și o maturizare a pieței. Companiile au devenit mai prudente în ceea ce privește angajările, iar accentul se mută tot mai mult către eficiență operațională, retenție și flexibilitate. În același timp, digitalizarea și transformările tehnologice schimbă profilul competențelor căutate. Rolurile repetitive se reduc treptat, în timp ce crește cererea pentru competențe tehnice și digitale”, a adăugat el.
”Deficitul de forță de muncă din construcții are, în mare parte, cauze structurale. Printre cele mai importante se numără migrația externă a lucrătorilor calificați, în special către vestul Europei, îmbătrânirea forței de muncă și lipsa unui flux constant de tineri calificați care să intre în acest sector. La acestea se adaugă lipsa unei corelări suficiente între sistemul educațional și cerințele reale ale pieței, precum și volatilitatea proiectelor și dependența sectorului de investițiile publice. Tocmai pentru că vorbim despre probleme structurale, soluțiile trebuie să fie integrate și construite pe termen lung”.
