Piața petrolului traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu și din zona Golfului Persic au readus în prim-plan riscul unor perturbări ale aprovizionării mondiale, reacția cotațiilor internaționale a rămas, până în prezent, surprinzător de moderată. Brent continuă să oscileze în jurul nivelului de 84-86 dolari/baril, semn că investitorii consideră încă faptul că există suficiente mecanisme capabile să amortizeze un șoc imediat asupra ofertei mondiale, scrie analistul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), în cadrul unei noi analize.
Totuși, diferența față de începutul anului este una esențială. Dacă în primele luni piețele aveau încredere că orice perturbare poate fi compensată rapid prin utilizarea rezervelor strategice și prin redirecționarea fluxurilor comerciale, astăzi aceste mecanisme sunt considerabil mai slăbite.
Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pieței sunt mai reduse decât în urmă cu doar câteva luni. În același timp, traficul prin Strâmtoarea Hormuz continuă să reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comerțului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol și aproape o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate tranzitează această rută maritimă. Orice perturbare, chiar și temporară, produce imediat creșteri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare și ale tarifelor de transport.
Acesta este motivul pentru care piața începe să privească riscul geopolitic nu doar ca pe o amenințare temporară, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus în prețul fiecărui baril.
Evoluția probabilă a prețului petrolului
În această săptămână, nu sunt estimate modificări importante ale prețurilor la benzină și motorină în România. Media cotațiilor internaționale ale petrolului din ultimele săptămâni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajustări vizibile la pompă.
În următoarele două săptămâni, scenariul cel mai probabil este ca Brent să evolueze într-un interval cuprins între 85 și 90 dolari/baril. Atât timp cât nu apare un eveniment major – precum blocarea aproape completă a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor producători din Golf – piața va continua probabil să alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparentă calmare.
În acest moment AEI estimează următoarea distribuție a probabilităților în următoarele 2 săptămâni:
- 60% șanse ca Brent să rămână între 85 și 90 USD/baril;
- 30% șanse pentru o urcare în intervalul 90-100 USD/baril;
- 10% șanse pentru depășirea pragului psihologic de 100 USD/baril.
În situația în care conflictul continuă în următoarea lună, atenția investitorilor se va muta dinspre declarațiile politice către disponibilitatea fizică a petrolului. Dacă exporturile iraniene rămân limitate, dacă traficul prin Hormuz continuă să fie perturbat și dacă nu apare un progres diplomatic credibil, intervalul de 90-100 USD/baril devine unul plauzibil. Este și perioada în care numeroase bănci de investiții avertizează că piețele pot începe să reacționeze accelerat dacă perturbările persistă.
Privind două luni înainte, scenariile se diversifică. Scenariul de bază, căruia îi atribui aproximativ 50% probabilitate, presupune continuarea conflictului fără extindere regională majoră. În acest caz, Brent ar putea oscila între 100 și 110 dolari/baril.
Scenariul negativ, cu o probabilitate de aproximativ 35%, presupune atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, reducerea semnificativă a transportului prin Hormuz și utilizarea aproape completă a rezervelor strategice. În această situație, petrolul poate urca în intervalul 110-120 USD/baril.
Scenariul extrem, căruia îi atribui aproximativ 15% probabilitate, ar presupune blocarea aproape totală a Strâmtorii Hormuz, atacuri asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite și extinderea conflictului către alte state din Golf. Într-un asemenea context, Brent ar putea depăși temporar 120 USD/baril, piața reacționând disproporționat la perspectiva unei lipse fizice de petrol.
Pentru România contează însă o ecuație mult mai complexă
Cea mai mare greșeală este să privim exclusiv evoluția petrolului. Pe consumatorul român îl afectează întregul lanț economic: prețul petrolului → cursul USD/RON → costurile de rafinare și transport → accize → TVA → prețul final la pompă.
România importă petrol și produse petroliere tranzacționate aproape exclusiv în dolari. Prin urmare, fiecare apreciere a monedei americane majorează automat costurile importatorilor, chiar dacă petrolul rămâne la același nivel.
În plus, mai mult de jumătate din prețul plătit la pompă este reprezentat de taxe. Din acest motiv, o creștere de 10% a petrolului nu produce automat o creștere de 10% a carburanților. Însă atunci când petrolul și dolarul cresc simultan, efectele se cumulează și se transmit rapid către consumatorul final.
Ipotezele de lucru
Analiza de mai jos pornește de la trei ipoteze:
- Brent urcă gradual spre intervalul 95-110 USD/baril;
- cursul USD/RON se apreciază de la aproximativ 4,5-4,6 lei către 4,6-4,8 lei pe fondul creșterii aversiunii globale față de risc;
- autoritățile române nu introduc noi scheme de compensare și nu reduc taxele aplicate carburanților.
În aceste condiții, efectul cumulat asupra prețurilor la pompă devine semnificativ.
Cum ar putea evolua carburanții în România
Scenariul cel mai probabil presupune un Brent între 95 și 105 USD/baril și un curs USD/RON în intervalul 4,6-4,7 lei/USD.
În acest scenariu, în următoarele două săptămâni benzina ar putea urca către 8,75-8,80 lei/litru, iar motorina către 9,60-9,70 lei/litru.
În aproximativ o lună, benzina ar putea ajunge în intervalul 9,00-9,10 lei/litru, în timp ce motorina ar putea fi comercializată între 9,90 și 10,00 lei/litru.
Dacă tensiunile persistă timp de două luni, estimarea AEI indică valori de aproximativ 9,10-9,40 lei/litru pentru benzină și 10,05-10,25 lei/litru pentru motorină.
Motorina va continua, cel mai probabil, să rămână mai scumpă decât benzina. Europa este structural deficitară la distilate medii, iar cererea pentru motorină rămâne ridicată atât în transporturi, cât și în industrie.
Dolarul poate deveni factorul decisiv
În opinia AEI, piața subestimează impactul cursului valutar. Dacă petrolul crește cu aproximativ 20%, iar dolarul se apreciază simultan cu încă 8-10% față de leu, costul exprimat în moneda națională pentru importatori poate urca cu aproape 30%, înainte de includerea costurilor logistice, comerciale și fiscale.
Probabilitatea scenariilor pentru România
Pe baza informațiilor disponibile în prezent, AEI estimează că motorina în luna septembrie:
- 55% probabilitate ca să se situeze între 9,70 și 9,90 lei/litru;
- 30% probabilitate pentru un interval cuprins între 10,05 și 10,25 lei/litru;
- 15% probabilitate ca prețul să depășească 10,25 lei/litru, scenariu care ar necesita o escaladare militară majoră și perturbări importante ale fluxurilor mondiale de petrol.
Un element care merită remarcat este că România continuă să se numere printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari prețuri la carburanți. Acest lucru oferă o anumită capacitate de absorbție a unor creșteri fără ca piața românească să devină imediat una dintre cele mai scumpe din Europa.
În concluzie privind exclusiv raportul dintre risc și probabilitate, considerăm că balanța rămâne înclinată către noi creșteri ale carburanților în următoarele una-două luni.
Nu petrolul este singurul indicator care trebuie urmărit. Pentru România, combinația dintre cotația Brent și evoluția dolarului american poate deveni determinantă. Dacă ambele variabile continuă să crească simultan, conflictul din Golf escaladează, atingerea unui preț de aproximativ 10 lei/litru pentru motorină în luna septembrie nu mai poate fi considerată un scenariu marginal, ci unul cu o probabilitate semnificativă.
În schimb, o revenire a petrolului către 65-70 USD/baril și o scădere consistentă a carburanților ar necesita o detensionare geopolitică rapidă, reluarea fluxurilor comerciale normale și o scădere a prețului barilului– condiții care, în acest moment, par mai puțin probabile decât scenariul unei piețe energetice tensionate, conchide analiza AEI.