Ratarea țintei din PNRR privind legea salarizării dovedește că reformarea aparatului public din România rămâne doar la nivel de discurs, iar pierderea celor 770 de milioane de euro va însemna înghețarea unor proiecte de infrastructură și un efort suplimentar din bani publici, a declarat consultantul economic Adrian Negrescu.
„Legea salarizării era punctul-cheie al reformelor din PNRR, o lege care trebuia aprobată din 2022 și care a tot fost amânată pe considerente pur electorale. Legea era un avantaj pentru angajații de la stat pentru că le oferea o predictibilitate financiară, practic le securiza salariile în orizontul următorilor 5 ani de zile. În plus, era un element extrem de important în arhitectura financiară a statului român, în condițiile în care urma să statueze un volum maxim de cheltuieli publice alocat funcționarilor publici, aparatului de stat în general. Faptul că am ratat această țintă dovedește că ideea de reformare a aparatului public din România rămâne doar la statutul de discurs public și faptele rămân în continuare doar în zona ipotetică”, a afirmat Negrescu, citat de Agerpres.
Consultantul economic a explicat că situația actuală este rezultatul lipsei de coerență în deciziile statului și în pregătirea proiectelor de importanță națională.
„Cum am ajuns aici? Din păcate nu există o coerență în deciziile statului român, în modul în care partidele politice își pregătesc aceste proiecte de importanță națională. Legea salarizării trebuia să fie în orice program de guvernare. În ultimii 10 ani, în România nu a fost și iată unde am ajuns. Din păcate, ratarea absorbției celor 770 de milioane de euro înseamnă, practic, înghețarea unor proiecte de infrastructură, a unor investiții de care România are nevoie și încă un efort în plus de împrumut public pe care statul va trebui să-l facă pentru a acoperi gaura generată de neaplicarea acestei reforme. Legea salarizării dovedește faptul că, din păcate, nu avem o coerență în actul de guvernare, dovedește faptul că am pus carul înaintea boilor. În loc să discutăm de restructurarea aparatului public și apoi, după aceea, să vedem de câți bani avem nevoie, noi am pus mai întâi salariile în prim-plan, într-un demers pur electoral în care, din păcate, teoria conspirației și înspăimântarea angajaților din sectorul bugetar s-au aflat în prim-plan”, a adăugat specialistul.
Negrescu a atras atenția și asupra problemelor în implementarea PNRR și a necesității unor strategii coerente de guvernare.
„Ratarea PNRR dovedește încă o dată, dacă mai era nevoie, că statul român are nevoie de strategii coerente de guvernare, de proiecte de administrare în care țintele, targetele și asumarea unor decizii să devină puncte coerente dincolo de discursul politic. PNRR se dovedește a fi ceea ce estimam, din păcate, un plan național de reforme ratate, în condițiile în care noi, până în momentul de față, nu am atras decât 13 miliarde din cele peste 30 de miliarde puse inițial la dispoziția României. Am ratat peste 8 miliarde de lei investiții în infrastructură, în spitale, în infrastructura educațională, în foarte multe proiecte pe care ni le-am asumat și care s-au dovedit a fi un fel de Fata Morgana, din punct de vedere economic și administrativ, arătând incapacitatea, impotența aparatului public în a rezolva niște ținte și niște targete foarte clare legate de reformele de care are România nevoie. PNRR dovedește, dacă mai era nevoie, că România nu este pregătită pentru o schimbare fundamentală a modului în care se face politică, a modului în care se administrează această țară, iar eforturile pe care le-am făcut până acum, inclusiv din punct de vedere al reducerii deficitului bugetar, sunt doar niște flori care nu aduc primăvara, din punct de vedere administrativ”, a mai spus specialistul.
Consultantul economic a avertizat și asupra efectelor ratării PNRR asupra imaginii României în rândul investitorilor.
„Din păcate, ratarea PNRR reprezintă o pată neagră pe imaginea României, încă un argument negativ pentru investitorii care își doresc să intre în țara noastră și să dezvolte afaceri, o dovadă a faptului că incoerența legislativă și lipsa asumării unor proiecte de importanță națională reprezintă, din păcate, o regulă într-o Românie în care clasa politică nu și-a trecut examenul de maturitate prin acest PNRR”, a adăugat el.