Quadratum Architecture își continuă dezvoltarea pe segmentul proiectelor publice, având în lucru investiții din domeniul sănătății, educației, patrimoniului și infrastructurii administrative, precum centre medicale, clădiri istorice restaurate, unități de învățământ și proiecte de infrastructură critică. Compania mizează pe coordonare multidisciplinară, utilizarea BIM și integrarea standardelor NZEB, într-un context în care proiectarea publică devine tot mai dependentă de soluții digitale și de management integrat al infrastructurii, scrie Construction Agenda.
În paralel cu extinderea portofoliului, Quadratum investește în dezvoltarea Q.Bit, platformă proprie de scanare 3D, robotică și analiză AI dedicată evaluării și monitorizării infrastructurii publice. Pentru perioada 2027-2030, Emanuel Vișan, cofondator & Managing Partner al Quadratum Architecture, estimează o creștere a investițiilor în spitale, campusuri educaționale, infrastructură critică și regenerare urbană, precum și o tranziție accelerată către modele Digital Twin și administrarea predictivă a clădirilor. În acest context, strategia companiei vizează consolidarea expertizei în proiecte publice cu grad ridicat de complexitate și integrarea tehnologiilor digitale în toate etapele de proiectare, monitorizare și administrare a infrastructurii.
”Portofoliul nostru activ în segmentul public acoperă astăzi câteva dintre cele mai importante tipologii pentru infrastructura socială a României: sănătate, educație, patrimoniu, infrastructură administrativă și infrastructură critică. În toate aceste proiecte, Quadratum are rol de proiectant general și coordonator multidisciplinar, ceea ce presupune nu doar dezvoltarea documentațiilor tehnice, ci gestionarea integrată a relației dintre arhitectură, inginerie, execuție și operare. Unul dintre cele mai complexe proiecte aflate în execuție este noul Centru pentru Mari Arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București. Complexitatea proiectului nu este dată doar de standardele tehnice și medicale extrem de ridicate, ci și de necesitatea etapizării chirurgicale a lucrărilor, astfel încât activitatea medicală să nu fie afectată. Aici vorbim despre infrastructură critică în sensul real al termenului: fluxuri medicale complexe, siguranță la incendiu, redundanță operațională, integrare tehnologică și coordonare permanentă între zeci de specialități.
În paralel, lucrăm la Clinica de Oncologie din cadrul Spitalului Județean Alba Iulia, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deja aflată în faza de execuție. Proiectul integrează oncologie, radioterapie și cardiologie intervențională, într-un centru regional de referință pentru tratamente integrate. Funcționalitatea medicală dictează aici arhitectura: fluxuri separate pentru pacienți și personal, infrastructură adaptată echipamentelor de radioterapie de mare complexitate, flexibilitate pentru extinderi viitoare și o coordonare tehnică extrem de riguroasă.
Pe zona patrimoniului și a infrastructurii administrative, suntem implicați în restaurarea Palatului Administrativ din Bacău, monument istoric de categoria A, precum și în modernizarea Prefecturii din Drobeta-Turnu Severin și a Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți. Aceste proiecte presupun o relație atent calibrată între conservarea valorii istorice și integrarea standardelor contemporane privind eficiența energetică, securitatea și funcționalitatea administrativă. Restaurarea nu mai înseamnă astăzi doar conservare, ci și capacitatea de a reintegra clădirile istorice într-un mod relevant și sustenabil în viața orașului.
În zona educațională, proiecte precum Școala Mihai Ionescu sau Școala Stupini reflectă preocuparea noastră pentru relația dintre spațiu și utilizator și pentru modul în care infrastructura educațională poate susține comunitatea pe termen lung. Proiectul Labirint, premiat la Anuala de Arhitectură și nominalizat la Bienala Națională, a reprezentat pentru noi confirmarea faptului că infrastructura publică poate avea simultan valoare funcțională, socială și culturală.
Avem, de asemenea, în dezvoltare proiecte sportive și rezidențiale publice, precum bazinul de înot finanțat de Compania Națională de Investiții (CNI) în Caracal și ansamblul de locuințe NZEB pentru tineri din Alba Iulia, precum și proiecte de infrastructură specială și infrastructură critică, inclusiv în zona aeroportuară și de securitate publică.
În toate aceste proiecte există câteva direcții comune: coordonare multidisciplinară avansată, utilizarea BIM (Building Information Modeling) ca instrument operațional real, integrarea infrastructurii existente, standarde NZEB, reziliență și continuitatea funcționării în timpul execuției. Nu mai vorbim doar despre clădiri, ci despre infrastructuri esențiale pentru funcționarea societății. Experiența acumulată în proiecte desfășurate în spitale active, clădiri istorice sau infrastructură critică ne-a împins natural și către dezvoltarea unor instrumente proprii de coordonare digitală, scanare și analiză a infrastructurii existente. În acest context, lansarea Q.Bit reprezintă o extensie firească a modului în care abordăm astăzi proiectarea: bazată pe date reale, modele digitale și monitorizare precisă a infrastructurii publice. Prin scanare 3D, robotică și analiză AI, Q.Bit permite evaluarea și documentarea infrastructurii existente la un nivel de precizie imposibil prin metodele tradiționale, contribuind direct la siguranța utilizatorilor și la o administrare mai predictibilă a clădirilor publice”, a declarat Emanuel Vișan.