Dezvoltarea segmentului de prosumatori trebuie susținută pentru acoperirea consumului propriu, însă extinderea nelimitată a acestuia generează costuri semnificative în piață, de până la 372 de lei pentru fiecare MWh introdus în rețea, costuri care vor fi suportate în final de consumatori, a declarat luni președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România, Laurențiu Urluescu, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate.
Asociația a lansat ‘Studiul privind evoluția, cadrul de reglementare și impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România’, realizat de ASC Xlaed Business Hub SRL.
„România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puțin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producția anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producția totală de energie electrică a României”, susțin autorii studiului.
Cu rate medii anuale de creștere de peste 200% în perioada 2022-2024, România a depășit ritmul piețelor mature precum Germania, Spania sau Italia.
„Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a afirmat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, cu ocazia lansării studiului, conform Agerpres.
Pe de altă parte, el a subliniat că existența prosumatorilor pe piața internă de energie are multe efecte benefice.
„Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creșterea ponderii energiei regenerabile; potențialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare și stocare; accelerarea digitalizării și adoptării de tehnologii noi. Totuși, această evoluție impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice și ale plafonării prețurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piață, ce se întâmplă cu producția distribuită, la ce concluzii se ajunge și, mai ales, ce este de făcut în viitor”, a explicat Laurențiu Urluescu.
În opinia sa, „nu se poate continua la infinit acest trend, fiindcă impactul în piață va fi din ce în ce mai mare”.
„După cum cunoașteți poziția asociației, toate propunerile noastre sunt de a modifica pentru viitor, nu pentru ce există deja instalat, fiindcă noi întotdeauna considerăm că schimbarea regulilor în timpul jocului este neetică și neproductivă și de aceea milităm ca orice modificare care este necesară pe partea de reglementare să se aplice pentru investițiile viitoare”, a adăugat președintele AFEER.
Studiul arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori și operatorii de rețea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Astfel, estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situația din 2024, cu tendință de creștere proporțională cu numărul de prosumatori conectați.
„Unul dintre cele mai controversate efecte, evidențiat în studiu, este subvenția încrucișată, prin care beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți din sistem. În condițiile în care exceptarea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW – cel mai ridicat prag din Europa – România se află la limita superioară a scutirilor permise de legislația europeană. În acest sens, poziția ACER este clară: prosumatorii trebuie să contribuie în mod adecvat la costurile generale ale sistemului (rețea, sistem, dezechilibre), iar scutirile ar trebui limitate la instalațiile cu adevărat mici”, susțin autorii cercetării.
Rețelele de distribuție din România, concepute inițial pentru un flux unidirecțional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producției distribuite. Această transformare a schimbat fundamental modul de operare al rețelei, introducând fluxuri bidirecționale și provocări tehnice fără precedent.
În acest context, devine esențială adoptarea unor reglementări dedicate care să integreze toate elementele ce guvernează activitatea prosumatorilor, în deplină aliniere cu Directiva UE privind Energia Regenerabilă (RED III).
„Integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic național. Pentru ca această transformare să rămână sustenabilă pe termen lung, este necesară o reglementare unitară, care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic și a pieței de energie electrică”, susține Laurențiu Urluescu.
Potrivit cercetării, creșterea accelerată a numărului de prosumatori în România a produs modificări semnificative în piața de energie, cu efecte directe asupra funcționării acesteia și asupra activității furnizorilor.
„Această evoluție contribuie, fără îndoială, la atingerea obiectivelor tranziției energetice, însă amploarea și ritmul creșterii impun o adaptare a cadrului de reglementare, astfel încât acesta să fie coerent, echitabil și sustenabil pentru toți participanții la sistemul energetic”, notează autorii studiului.