Infrastructura digitală care alimentează Inteligența Artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa tranziției energetice europene și globale, avertizează specialiștii într-un raport al Environmental Coalition on Standards (ECOS) și Open Future, citat într-o analiză publicată de Asociația 2Celsius – o organizație de mediu.
„Dacă ești tentat să crezi că inteligența artificială este o tehnologie ‘curată’, că răspunsurile pe care le primești de la un chatbot nu lasă urme fizice în lumea reală, raportul ‘From Innovation to Overshoot: How Data Centre Expansion Risks Derailing Climate Goals’ te va face să reconsideri această percepție. Publicat de coaliția de mediu ECOS și think tank-ul european Open Future, documentul trasează cu precizie anatomia unui paradox al erei digitale: cu cât folosim mai multă inteligență artificială, cu atât planeta plătește mai mult – în energie, apă, materii prime și emisii de CO2. Un centru de date este, în esență, o clădire masivă plină cu servere, echipamente de stocare și rețele de calculatoare – infrastructura fizică care face posibilă orice aplicație digitală, de la e-mail la modele lingvistice de mari dimensiuni precum ChatGPT sau Gemini. Aceste facilități necesită alimentare electrică neîntreruptă, generatoare de rezervă și sisteme sofisticate de răcire (…) Infrastructura digitală care alimentează Inteligența Artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa tranziției energetice europene și globale”, se menționează în analiză.
Potrivit sursei citate, odată cu explozia AI, au apărut și complexe dedicate exclusiv acestei noi tehnologii, echipate cu mii sau zeci de mii de procesoare grafice (GPU) și unități de procesare tensorială (TPU), conectate prin rețele ultra-rapide. Astfel, Microsoft a construit, de exemplu, un super-calculator dedicat OpenAI, dotat cu peste 285.000 de nuclee CPU și 10.000 de GPU-uri interconectate printr-o rețea de 400 Gb/s, în timp ce Meta a pus bazele ‘AI Research SuperCluster’ cu 16.000 de GPU-uri Nvidia A100.
„Impactul centrelor de date asupra sistemelor energetice globale este deja copleșitor și accelerează rapid. Agenția Internațională a Energiei (AIE) a identificat explicit centrele de date alimentate de AI drept un factor structural major în creșterea cu 4,3% a cererii globale de electricitate în 2024. Mai mult, centrele de date au contribuit cu aproape 60% din creșterea consumului de electricitate în sectorul clădirilor în același an. Capacitatea instalată a centrelor de date a crescut în 2024 cu aproximativ 20% (circa 15 GW), majoritar în Statele Unite și China. Aceste facilități sunt în continuare alimentate predominant din combustibili fosili, care generează aproape 60% din electricitatea globală – cărbunele singur acoperind 35%”, susține președintele 2Celsius, Raul Cazan, conform Agerpres.
Datele oficiale arată că, la nivel european, consumul centrelor de date a fost estimat la 45-65 TWh, în 2022, echivalentul a aproximativ 1,8% – 2,6% din totalul consumului de electricitate al Uniunii Europene. În acest context, Irlanda este un caz extrem, unde cererea de energie a centrelor de date s-a triplat din 2015 și reprezintă acum aproximativ 18% din consumul total de electricitate al țării. De asemenea, majorări ale cererii de energie s-au consemnat în: Olanda (circa 5%), Luxemburg (aproximativ 4,8%) și Danemarca (4,5%).
De asemenea, un raport McKinsey din 2024 estimează că, în Europa, consumul de energie al centrelor de date se va tripla până în anul 2030, de la aproximativ 62 TWh la peste 150 TWh.
„Aceasta ar ridica ponderea centrelor de date în consumul total de electricitate european de la 2% la circa 5% – o creștere care pune sub semnul întrebării întreg efortul de decarbonizare al continentului. AI nu este singura vinovată, precizează autorii raportului. Bitcoin mining consumă anual între 155 și 172 TWh – comparabil cu consumul energetic al Poloniei. Platformele de streaming precum Netflix și YouTube consumă împreună peste 200 TWh anual. Cloud gaming poate necesita aproximativ 340 de wați per utilizator doar în centrele de date. Rețelele sociale, cu peste 5 miliarde de utilizatori, generează un trafic de date continuu care necesită infrastructuri de procesare și stocare de proporții industriale”, subliniază analiza de specialitate.
În ceea ce privește obiectivele climatice ale marilor companii de tehnologie, raportul documentează faptul că Google a raportat o creștere de 48% a emisiilor față de 2019, Microsoft a înregistrat un salt de aproape 30% față de 2020, Meta și-a dublat emisiile în comparație cu anul 2019, iar Amazon, deși a raportat o scădere cu 3% a amprentei de carbon, a fost eliminată din inițiativa Science Based Targets pentru lipsa unui plan credibil de reducere a emisiilor.
Pe ansamblu, cercetările arată că emisiile reale ale companiilor tech sunt estimate a fi cu 662% mai mari decât ceea ce se raportează public.
„Dincolo de energie și emisii, centrele de date au un impact semnificativ și adesea trecut cu vederea asupra resurselor de apă. Apa este utilizată masiv în procesele de răcire – atât în centrele de date propriu-zise, cât și de-a lungul întregului ciclu de viață al echipamentelor, de la extracția materiilor prime până la fabricarea semiconductorilor. Un singur centru de date Google consumă în medie aproximativ 1,7 milioane de litri de apă pe zi. Un centru de date consumă aproximativ 26 de milioane de litri de apă anual per megawatt de putere. Dacă 20% din centrele de date europene utilizează sisteme de răcire cu lichid, consumul total de apă ar ajunge la 43,2 miliarde de litri anual – suficient pentru a umple aproximativ 173 de milioane de piscine olimpice. Modelele AI avansate amplifică și acest impact: potrivit raportului, modele precum ChatGPT consumă aproximativ doi litri de apă la fiecare 10-50 interogări. La scara utilizării globale actuale, cifrele devin astronomice”, notează 2Celsius.
În opinia experților de mediu, Uniunea Europeană nu dispune, în prezent, de o strategie coerentă care să acopere întregul lanț valoric al centrelor de date alimentate de AI. În context, se amintește de Directiva privind Eficiența Energetică (EED) referitoare la raportarea obligatorie a sustenabilității pentru centrele de date cu o putere IT de peste 500 kW, de Regulamentul Ecodesign pentru servere și produse de stocare a datelor, de Directivele CSRD și CSDDD, componente ale cadrului de raportare a sustenabilității corporative, ce ar trebui să impună companiilor să raporteze emisiile de GHG și să identifice impacturile adverse asupra drepturilor omului de-a lungul lanțurilor lor valorice, precum și de Directiva privind Energia din Surse Regenerabile (RED III) – ce vizează ca cel puțin 42,5% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în 2030, dar care nu conține ținte obligatorii specific pentru centrele de date.