Utilizarea și supravegherea instrumentelor de IA duce la o solicitare mentală sporită pentru angajați, conform unui studiu realizat de Boston Consulting Group, citat de HR Brew.
Majoritatea angajaților (67%) se confruntau deja cu cel puțin un simptom de epuizare profesională anul trecut, a raportat anterior HR Brew. Acum, oboseala mentală se agravează pe măsură ce instrumentele de IA se infiltrează la locul de muncă, conform unui studiu recent realizat de Boston Consulting Group (BCG). Cercetătorii o numesc „creier distrus de AI (brain fry – n.e.)”, sau oboseala mentală care vine din utilizarea și supravegherea instrumentelor de IA.
„Să supraveghezi constant și să te implici în decizii cu privire la calitatea muncii pe care o produce IA duce la oboseală decizională”, a declarat, pentru HR Brew, Leah Buck, consultantă în implicarea angajaților și fondatoare a firmei de consultanță WhyWork. „Este o sarcină care este în mod inerent epuizantă din punct de vedere psihologic.”
Ce se întâmplă? Scopul instrumentelor de IA este de a crește eficiența și productivitatea și, prin urmare, de a ușura munca pentru oameni. Însă 14% dintre angajați au experimentat deja o „distrugere a creierului” bazată pe inteligență artificială, conform studiului BCG, iar productivitatea scade atunci când angajații folosesc patru sau mai multe instrumente de inteligență artificială.
Când oamenii lucrează împreună, dezvoltă o relație și devin atenți la punctele forte și punctele slabe ale fiecăruia, a declarat Buck pentru HR Brew, astfel încât supravegherea muncii unui coleg devine mai ușoară în timp. Dar când angajații lucrează cu inteligență artificială agentică, rezultatele pot fi inconsistente, pot necesita mai multă supraveghere și pot duce la mai multă tensiune mentală, a adăugat ea.
„Când lucrezi cu agenți de inteligență artificială care schimbă adesea modul în care produc rezultate într-o zi dată… Nu ești niciodată sigur ce vor spune”, a spus ea. „Această supraveghere constantă și luare a deciziilor este cu adevărat epuizantă pentru oameni.”
Pe lângă faptul că încă învață cum să utilizeze și să supravegheze instrumentele de inteligență artificială, angajații se luptă și cu nesiguranța profesională pe care o provoacă inteligența artificială, a declarat pentru HR Brew Caitlin Collins, psiholog organizațional și director de strategie de program la Betterworks.
Collins a spus că angajații se confruntă cu întrebări precum: Îmi va fi de folos inteligența artificială sau mă va înlocui? Cum utilizez inteligența artificială pentru a-mi păstra locul de muncă? Cum mă asigur că respect politicile companiei mele privind inteligența artificială?
„Amploarea conceptului… aș asocia-o cu epuizarea profesională și stresul”, a adăugat ea.
Unele roluri sunt mai predispuse la o epuizare mentală cauzată de inteligența artificială decât altele: 26% dintre profesioniștii în marketing, 19% dintre specialiștii în resurse umane și 18% dintre ingineri au declarat că au resimțit acest lucru, comparativ cu 6% dintre specialiștii în domeniul juridic și 9% dintre managerii de produs, se arată în analiză.
Unele roluri se confruntă cu o epuizare mentală mai accentuată a inteligenței artificiale decât altele, deoarece inteligența artificială elimină creativitatea, a spus Buck, care poate fi cea mai recompensatoare parte a muncii din punct de vedere mental. Pe măsură ce sarcini precum scrierea, proiectarea documentelor sau elaborarea de strategii sunt „externalizate către inteligența artificială”, a spus ea, oamenii rămân cu sarcini epuizante din punct de vedere mental, cum ar fi coordonarea, revizuirea și luarea deciziilor.
„Nu ne permite să avem creativitatea care energizează de fapt oamenii, așa că nu este surprinzător că, mai ales în rolurile care trebuie să supravegheze mult rezultatul inteligenței artificiale, observăm o mare parte din oboseala decizională și oboseala mentală punând stăpânire pe angajați”, a spus Buck.