Piața sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din România se apropie de un punct de saturație în jurul anului 2030, moment din care competiția dintre investitori nu va mai fi despre capacitate instalată, ci despre randamentul proiectelor. Potrivit estimărilor, capacitatea totală de stocare ar putea ajunge la aproximativ 11 GWh, nivel la care ritmul noilor investiții ar putea încetini, iar piața ar intra într-o fază de echilibru.
În prezent, investitorii care dezvoltă proiecte de baterii de stocare în România urmăresc randamente ale capitalului propriu (equity IRR) de aproximativ 18%, însă acestea ar putea scădea până la aproximativ 12% până în 2030, pe măsură ce piața se maturizează și oportunitățile de arbitraj se reduc.
Conform unui raport al TDP Market Maker – „Blue Paper 2026”, piața energetică din România se apropie de un moment de inflexiune: după o perioadă dominată de investiții masive în capacități noi, accentul se mută pe optimizarea randamentelor și pe structura financiară a proiectelor. Raportul arată că perioada 2026–2030 marchează trecerea sectorului energetic din faza de expansiune în cea de execuție, într-un context în care piața este suficient de matură pentru a furniza date istorice relevante pentru modele financiare, dar încă oferă oportunități de investiții.
Autorii studiului atrag atenția că un moment cheie pentru piață ar putea fi repornirea unităților de la centrala nucleară Cernavodă la finalul anului 2029. După acest moment, cursa către punctul de saturație al pieței de stocare ar putea dura mai puțin de un an, iar competiția dintre investitori nu va mai fi despre capacitate instalată, ci despre randamentele financiare ale proiectelor (IRR).
Raportul arată că bateriile devin esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic pe fondul creșterii accelerate a producției din surse regenerabile. De exemplu, aproximativ 16 GWh de capacitate de stocare ar fi necesari pentru a muta surplusul de energie solară din timpul zilei către consumul de seară, însă doar aproximativ 11 GWh sunt considerate bancabile în condițiile actuale de piață.
Prețuri, costuri și strategii pentru investitori
Modelul financiar al proiectelor de baterii este influențat de mai mulți factori, inclusiv costurile de construcție și finanțare. Potrivit raportului, prețul estimat pentru construcția sistemelor de stocare este de aproximativ 135.000 de euro per MWh, iar costurile de conectare la rețea pentru proiectele stand-alone pot ajunge la 60.000 de euro per MW.
Majoritatea proiectelor sunt finanțate cu aproximativ 50% datorie, la un cost estimat al împrumuturilor de aproximativ 6%, ceea ce influențează direct randamentul așteptat de investitori.
În paralel, modelul de finanțare al proiectelor energetice începe să se schimbe, pe fondul extinderii contractelor bilaterale de vânzare a energiei (Corporate PPA). Aceste contracte sunt tot mai frecvent semnate de companii mari din tehnologie sau industrie și oferă producătorilor venituri mai stabile prin contracte standardizate și vizibilitate pe termen lung asupra prețurilor. Trecerea de la expunerea directă la piața spot către fluxuri de numerar mai structurate, combinată cu scăderea costului capitalului și cu mai multe date disponibile despre piață, creează însă o fereastră limitată de oportunitate înainte ca randamentele investițiilor să înceapă să se comprime.
În plus, piața începe să se schimbe și din punct de vedere tehnologic. Dacă în prezent multe baterii au o durată medie de stocare de aproximativ două ore, după 2027 se estimează o trecere treptată către sisteme de patru ore, capabile să ofere flexibilitate mai mare sistemului energetic și să valorifice mai eficient diferențele dintre orele cu surplus de energie și cele de vârf.
Ce urmează pentru piața energetică
Raportul TDP arată că sectorul energetic ar putea intra într-o fază în care electricitatea devine baza unor industrii noi. Printre direcțiile analizate se numără integrarea energiei în producția alimentară (power-to-food), dezvoltarea infrastructurii pentru centre de date și inteligență artificială (power-to-data) sau proiectele eoliene offshore din Marea Neagră.
În paralel, piața energetică va deveni tot mai competitivă, deoarece bateriile vor concura pentru capital cu alte tehnologii, inclusiv proiecte eoliene offshore, centrale pe gaz, reactoare nucleare noi sau sisteme de producere a combustibililor sintetici.
Potrivit autorilor raportului, evoluția sistemului energetic în următorul deceniu va depinde în principal de deciziile economice ale investitorilor și de modul în care țări precum România reușesc să se integreze în noile lanțuri industriale create de tranziția energetică.