Economia trebuie să crească pentru că se produce mai mult și mai eficient, nu pentru că oamenii consumă mai mult, iar pe termen lung o creștere sănătoasă înseamnă mai multă valoare creată în economie, consideră președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Volker Raffel.
„Este necesară tranziția de la creșterea bazată pe consum la o creștere sustenabilă. Analizele macroeconomice arată clar că expansiunea economică din ultimii ani a fost susținută în principal de consum, alimentat de creșteri ale salariilor – în special ale salariului minim – și ale pensiilor, fără ca productivitatea economiei să țină același ritm. Consecințele sunt directe: inflație ridicată și presiuni asupra bugetului public. Un astfel de model nu este sustenabil și era inevitabil să ajungă la limită, indiferent de guvern.
Partea pozitivă este că poate fi înlocuit cu un model de creștere mai solid, bazat pe investiții, producție și competitivitate. Pe scurt, economia trebuie să crească nu pentru că oamenii consumă mai mult, ci pentru că se produce mai mult și mai eficient”, a declarat, pentru Agerpres, Volker Raffel.
El a adăugat că acest lucru înseamnă mai multe investiții în infrastructură, energie și industrie, creșterea productivității prin tehnologie și calificarea forței de muncă, dezvoltarea exporturilor și orientarea către domenii cu valoare adăugată mare, precum tehnologia, inovația și energia.
„Pe termen lung, o creștere sănătoasă înseamnă mai multă valoare creată în economie. Așa pot să crească și pensiile, salariile și consumul, dacă sunt fundamentate pe o dezvoltare economică sănătoasă”, a precizat șeful AHK.
Acesta a subliniat că România a făcut pași importanți pentru a-și consolida stabilitatea macroeconomică și, deși contextul internațional este încă volatil, iar provocările interne nu lipsesc, s-au înregistrat îmbunătățiri vizibile în ceea ce privește încrederea investitorilor și a piețelor de capital.
„Este esențial să continuăm reformele începute, pentru a păstra această dinamică pozitivă și a spori reziliența economică a țării. Ratingul recent primit de la Fitch, care menține România în categoria investment grade, reprezintă un îndemn la prudență. Un climat politic stabil și continuarea reformelor vor contribui semnificativ la creșterea economică sustenabilă și la atragerea de investiții pe termen lung”, a explicat Volker Raffel.
În opinia sa, programul actual de relansare economică reprezintă un punct de plecare foarte bun, dar, deși anumite majorări de taxe erau necesare pentru stabilizarea funcțiilor esențiale ale statului, a cursului de schimb și a încrederii investitorilor, acestea trebuiau însoțite de cinci direcții-cheie.
Astfel, majorările de taxe, în măsura în care sunt inevitabile, trebuie să vizeze rezultatul activității economice, nu să fie aplicate înaintea acesteia (precum IMCA), deoarece astfel de măsuri frânează economia.
Alte direcții necesare vizează: reducerea și eficientizarea cheltuielilor publice; reducerea birocrației, care nu doar generează costuri pentru administrație și companii, ci încetinește economia în ansamblu; respectarea de către stat a obligațiilor de plată.
„Întârzierea plăților către sectorul privat – în domenii precum sănătate, construcții, agricultură, energie și altele – poate duce la încetinirea creșterii economice sau chiar la falimente și pierderea locurilor de muncă. Se observă unele îmbunătățiri în ultimele luni, care trebuie continuate neapărat”, a transmis președintele AHK România.
Potrivit acestuia, a cincea direcție se referă la măsurile de relansare economică, aflate în prezent în implementare, precum schema Tech-up, care reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pentru stimularea cercetării și inovării, simplificarea procedurilor privind Declarația Unică, precum și reforma TVA la încasare, care vor contribui la îmbunătățirea lichidității și la predictibilitatea fiscală pentru operatorii economici.
Raffel a atras atenția că România se confruntă cu tranziția specifică „capcanei venitului mediu”, respectiv trecerea de la un avantaj competitiv bazat pe salarii reduse la unul bazat pe calitate, productivitate și inovare.
„Pe măsură ce avantajul salarial se diminuează, iar România a ajuns la peste 80% din media UE în termeni de PIB la paritatea puterii de cumpărare, există riscul încetinirii procesului de convergență. De aceea, investițiile, inovarea și creșterea productivității devin esențiale”, a punctat șeful AHK.
El a subliniat însă că, pentru economia României, este un semn pozitiv faptul că atractivitatea țării a crescut și că o parte a diasporei a revenit în anii 2021-2023.
„Sunt convins că acest trend poate continua. În pofida natalității scăzute, populația a fost în ușoară creștere în acea perioadă. Totuși, în contextul deficitului de forță de muncă – mai ales în meserii tehnice și manuale, unde nici inteligența artificială nu poate compensa lipsa personalului – sunt necesare politici mai puternice de sprijin pentru familii, reducerea abandonului școlar și creșterea natalității către un nivel stabil. Mi-aș dori să putem crea o societate mai prietenoasă din acest punct de vedere. Din perspectivă economică, rata scăzută a natalității limitează potențialul de creștere, așa cum arată și analizele recente ale BNR. În același timp, depopularea generează frustrări sociale în anumite regiuni. Economia înseamnă, în ultimă instanță, oameni”, a spus Volker Raffel.
Pe de altă parte, în ceea ce privește administrația publică, el consideră că pentru eficientizarea activității acesteia sunt necesare economii și creșterea eficienței.
„De exemplu, digitalizarea completă și interconectarea procedurilor la nivel național ar permite companiilor să depună documente o singură dată și să poată urmări transparent stadiul solicitărilor. La fel de importante sunt standardizarea termenelor și a cerințelor în toate instituțiile și localitățile; aplicarea strictă a termenelor legale, inclusiv prin principiul aprobării tacite; profesionalizarea administrației prin salarii competitive pentru specialiști-cheie; și respectarea predictibilă a obligațiilor statului, în special a termenelor de plată și a stabilității reglementărilor. Aceste măsuri ar reduce costurile, ar accelera investițiile și ar crește încrederea mediului de afaceri. Cred că ar fi utilă identificarea unei forme de cooperare între sectorul public și cel privat pentru accelerarea digitalizării”, a precizat oficialul AHK.
Acesta consideră că o economie și o societate funcțională au nevoie de un stat performant și este esențial pentru economia României ca statul să își urmeze în mod consecvent strategiile, prin experți competenți care le monitorizează, prin instituții puternice și credibile și să evite crearea de blocaje atunci când vine vorba de autorizări, de plata la timp a fondurilor UE pentru proiectele implementate cu succes etc.
„De aceea, este în interesul tuturor ca statul român să atragă și să păstreze specialiști de înaltă calificare în ministerele relevante. Digitalizarea activităților standard ar trebui să creeze spațiu bugetar pentru plata unor salarii competitive pentru aceste competențe esențiale”, a transmis Raffel.
Totodată, acesta a semnalat că energia se află în centrul economiei, atât pentru sectoarele tradiționale, cât și pentru cele noi, precum centrele de date. Din acest motiv, dezvoltarea capacităților de producție, a stocării și investițiile în rețele rămân esențiale pentru asigurarea securității energetice, a competitivității economice și a dezvoltării viitoare.
„Fiecare 1 euro investit adițional în rețele are un impact de 10 ori mai mare în economie. Efectele acestor investiții sunt corelate cu o creștere a consumului, cu accesul sporit la energie al investitorilor, ceea ce înseamnă stimularea dezvoltării de noi unități de producție, noi locuri de muncă, contribuții mai mari la bugetele de stat și cele locale etc. Vedem la orizont creșterea capacităților de producție de energie electrică și gaze, dar investițiile în energie regenerabilă și baterii sunt deja în plină desfășurare, iar toate acestea necesită și investiții în rețele. Stabilirea unui cadru de reglementare adecvat pentru dezvoltarea viitoare a rețelelor electrice va aduce beneficii economice imediate”, a precizat oficialul.
El a adăugat că trebuie asigurat însă un echilibru între interesele statului și ale consumatorilor dar, în același timp, să fie asigurată și sustenabilitatea financiară a operatorilor sistemelor de distribuție, respectiv capacitatea acestora de a face investiții.
„Și nu văd nicio contradicție în acest lucru. Dacă se va găsi acest echilibru, clienții vor beneficia de energie mai ieftină datorită creșterii ponderii energiilor regenerabile, iar consumul mai mare va însemna și un tarif de distribuție mai mic în bani/kWh și o îmbunătățire suplimentară a calității serviciilor, iar economia va profita de investiții suplimentare, ceea ce va duce la eliminarea blocajelor din creșterea industriei, la mai multe locuri de muncă și la venituri mai mari pentru bugetul de stat, altele decât cele provenite din noi taxe. Pentru aceasta, sunt necesare stimulente adecvate pentru ca operatorii de distribuție să facă investiții care abordează în mod proactiv evoluția așteptată a pieței, și privind dincolo de nevoile imediate. Eșecul de a asigura un cadru de reglementare favorabil și stimulativ riscă să alunge capitalul spre piețele altor state care au înțeles importanța infrastructurii energetice”, a punctat președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană