CEE Bankwatch Network publică o nouă analiză a finanțărilor din Fondul pentru Modernizare în perioada 2021-2025, fond constituit cu o parte a certificatelor de carbon.
Raportul evaluează performanța Fondului la jumătatea perioadei de funcționare și examinează dacă îndeplinește obiectivul de a sprijini statele membre UE cu venituri mici să își adapteze sistemele energetice la țintele climatice.
”Pentru fiecare 3 euro cheltuiți pe proiecte de tranziție energetică, cel puțin 1 euro a mers către proiecte dăunătoare mediului, în principal gaze fosile, incinerarea deșeurilor și incinerarea biomasei, incompatibile cu obiectivele decarbonizării. Acestea reprezintă între 21 și 35% din totalul plăților Fondului, echivalentul a 4,2 – 7,1 miliarde euro, în funcție de componența mai multor scheme mixte care pot sprijini aceste tehnologii alături de alte investiții pozitive”, susține asociația de mediu.
Anul 2025 se remarcă ca fiind cel mai „sustenabil”. Proiectele de eficiență energetică au reprezentat peste 4,18 miliarde de euro, depășind cele 3,48 miliarde euro alocate unor astfel de măsuri până în acel moment.
”În 2025 nu au mai fost aprobate proiecte de incinerare și doar 70 de milioane de euro au mers către gaze fosile și biomasă, fiind o sumă relativ redusă comparativ cu alți ani. Totuși această evoluție este privită cu scepticism, având în vedere că statele membre beneficiare se așteaptă la plăți viitoare de peste 850 de milioane euro pentru astfel de proiecte. Fondul este în continuare guvernat de lipsă de transparență. Comisia Europeană publică doar lista investițiilor aprobate, în timp ce lista completă a propunerilor depuse și justificarea respingerii unora dintre ele rămân nedivulgate. Acest lucru este dublat și de lipsa de informații din partea statelor membre. Calitatea datelor furnizate variază semnificativ de la o țară la alta”, spun oficialii Bankwatch.
România se remarcă printre principalii beneficiari ai fondului, dar și printre țările care au accesat cei mai mulți bani pentru investiții în combustibili fosili. Astfel, în primii cinci ani de funcționare, Fondul pentru modernizare a distribuit 20,7 miliarde euro statelor membre beneficiare. România este cel mai mare beneficiar, cu 6,77 miliarde euro încasate până la finalul anului 2025. România a accesat până acum 47% din fondurile disponibile până la finalul programului de finanțare.
Totodată, România a primit cei mai mulți bani pentru proiecte de gaze fosile (891 de milioane euro), urmată de Republica Cehă (836 de milioane euro) și Slovacia (180 de milioane euro). România a susținut 2 proiecte de centrale electrice, 4 investiții în conducte de transport gaze și o schemă pentru modernizarea CET-urilor. Ministerul Energiei a retras în luna iunie 2026 suportul pentru una dintre centralele electrice (Ișalnița), din cauza întârzierilor proiectului.
Dintre investițiile pozitive, România se situează pe locul 3 la proiectele de eficiență energetică (1,6 miliarde euro), în special în sectoarele rețelelor de încălzire centralizată și transport.
În domeniul energiei regenerabile, România a alocat până acum 1,3 miliarde de euro în proiecte durabile, fiind pe locul 2 după Cehia (1,4 miliarde euro). Unele scheme dedicate energiei regenerabile au fost catalogata ca „mixte” având potențial să conțină și proiecte nesustenabile precum microhidrocentrale. Lista de proiecte beneficiare în cadrul schemelor nu este publică.
România este de departe cel mai mare investitor în transportul și distribuția energiei electrice. Țara a primit până acum 1,6 miliarde de euro pentru rețeaua electrică, 76% din toate fondurile alocate acestui sector.
Raportul vine într-un moment crucial în care se revizuiește directiva care guvernează schema certificatelor de carbon și poate fi o sursă viabilă pentru îmbunătățirea fondului. Autorii subliniază că fondul trebuie să își alinieze investițiile cu obiectivele UE în materie de climă și energie. Printre recomandări se numără încetarea sprijinului pentru gazele fosile, incinerarea deșeurilor și biomasa nesustenabilă, creșterea sprijinului pentru electrificare, acordarea unei asistențe tehnice sporite țărilor cu o capacitate administrativă mai slabă și îmbunătățirea substanțială a transparenței și a responsabilității publice.
Propunerea Comisiei pentru Directiva ETS, publicată în iulie 2026, aduce modificări substanțiale și Fondului pentru Modernizare. Cele mai importante sunt faptul că fondul va funcționa până în 2040 și că, începând cu 2031, investițiile în combustibili fosili nu vor mai fi eligibile. Deși acesta reprezintă un progres semnificativ, o eliminare treptată mai timpurie a finanțării combustibililor fosili ar fi mai coerentă cu obiectivele UE în materie de climă și energie.
