Romania is launching its most ambitious industrial policy package in recent times: 9 state aid schemes, with an estimated budget of 5 billion euros by 2032, including a dedicated instrument for projects exceeding 200 million euros, a significant gap until now in the arsenal for attracting strategic investments, according to Sebastian Popescu, Partner, coordinator of the Grants and Incentives Advisory service line, EY Romania.
În ultimii ani crizele suprapuse – pandemia, tensiunile geopolitice, transformarea energetică și competiția tehnologică globală, au determinat guvernele să regândească rolul statului în orientarea investițiilor. În Europa Centrală și de Est, statele concurează activ pentru a atrage investiții în lanțuri valorice strategice, precum bateriile pentru vehicule electrice, semiconductorii, echipamentele pentru energie regenerabilă sau tehnologiile digitale avansate.
In this context, as well as in the context of Romania's macroeconomic situation, the Bucharest government has launched a new comprehensive package of state aid schemes, estimated at approximately 5 billion euros until 2032. This represents one of the most ambitious industrial policy initiatives in recent times and comes at a time when the Romanian economy is simultaneously facing structural challenges and opportunities for repositioning within the European industrial architecture, according to an EY analyst.
New state aid scheme package: structure and objectives
Pachetul propus de Guvernul României include 9 scheme distincte de ajutor de stat, administrate în principal de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și cu implicarea Băncii pentru Investiții și Dezvoltare. Acestea vizează o gamă largă de domenii – de la tehnologii avansate și cercetare-dezvoltare, până la industrii strategice, convergență regională și sprijin pentru antreprenoriatul românilor din diaspora. Bugetul total al schemelor cu alocări clar definite este de 3,95 miliarde de euro, iar estimările sugerează că suma totală ar putea ajunge la aproximativ 5 miliarde de euro, dacă includem și instrumentul dedicat investițiilor strategice de mari dimensiuni.
Unul dintre cele mai relevante elemente de noutate ale pachetului de măsuri de relansare economică îl reprezintă instituirea unui cadru dedicat finanțării investițiilor cu impact semnificativ în economie, vizând proiecte de peste 200 milioane euro. Acest instrument, așteptat de mult timp de mediul investițional, răspunde unei lacune a politicii industriale din România: absența unui mecanism suficient de robust pentru atragerea proiectelor de tip „ancoră”, capabile să genereze valoare adăugată ridicată, să dezvolte lanțuri valorice integrate local și să producă efecte de multiplicare la nivelul economiei. Importanța unui astfel de cadru este cu atât mai mare cu cât deciziile investitorilor sunt influențate nu doar de nivelul sprijinului financiar, ci și de predictibilitatea cadrului normativ, rapiditatea proceselor administrative și capacitatea statului de a oferi soluții integrate – de la infrastructură și utilități, până la autorizare și coordonare interinstituțională.
Beyond this central pillar, the government package includes a series of sectoral schemes targeting clear objectives: developing industrial clusters and stimulating production in sectors with a significant trade deficit; utilizing strategic and critical mineral resources; accelerating investments in „net-zero” technologies and low-carbon industries; strengthening research, development, and innovation capacities through a combination of grants and extended tax incentives, as well as supporting the defense industry, in a geopolitical context that emphasizes the importance of industrial autonomy and economic security.
Complementarily, the package proposes financial instruments focused on regional convergence and increasing the competitiveness of local economies, as well as programs dedicated to Romanian entrepreneurship in the diaspora, with the role of mobilizing capital, know-how, and entrepreneurial initiative towards the national economy. This diversification of instruments reflects a mature approach to investment policy, which recognizes the need for differentiated solutions, adapted to the typology of projects and the profile of beneficiaries.
EY Perspective: How could these tools be refined
From EY's perspective, the package of support schemes proposed by the Government represents one of the most ambitious industrial and investment policy initiatives in recent times. Romania already benefits from solid experience in designing and implementing state aid schemes, and the Ministry of Finance has demonstrated, over the last 10–20 years, a very good institutional capacity to manage complex programs, complying with European state aid rigor and achieving quantifiable results in attracting productive investments. According to official data for the last decade, financing schemes managed by the Ministry of Finance have awarded state aid totaling over 1.8 billion euros to more than 230 companies, supporting total investments of approximately 4.4 billion euros and contributing to the creation of over 36,000 jobs.
In this context, the new package comes not as a change of direction, but as a significant expansion of the intervention area, both in terms of financial volume and diversity of instruments and strategic objectives.
In the case of the dedicated framework for investments with significant economic impact (over €200 million), international practice confirms that strategic investors do not choose a location solely based on the grant amount. The decision is decisively influenced by the speed of the administrative process, the predictability of the regulatory framework, and the state's capacity to deliver the necessary infrastructure on time. In this regard, the scheme could be strengthened by introducing real administrative fast-track mechanisms, with clearly defined deadlines for obtaining permits and approvals, as well as by integrating, from the planning phase, essential infrastructure components: access to energy, utilities, logistic and digital connectivity.
Totodată, o prioritizare explicită a investițiilor cu efect de ancoră – capabile să genereze ecosisteme industriale locale – ar putea amplifica impactul pe termen lung. Exemple relevante includ bateriile și mobilitatea electrică, semiconductorii și electronica avansată, materialele avansate sau industria chimică verde. Un cadru simplificat, pre notificat la Comisia Europeană pentru domeniile prioritare, ar aduce un plus de flexibilitate și predictibilitate în relația cu investitorii.
În paralel, dezvoltarea unei platforme dedicate investitorilor strategici, cu rol de coordonare interministerială și de interfață unică cu autoritățile centrale și locale, ar contribui la reducerea fragmentării administrative – unul dintre principalele riscuri percepute de investitorii de mari dimensiuni.
În ceea ce privește schema destinată industriei prelucrătoare, obiectivul declarat – reducerea deficitului comercial și creșterea producției interne – ar putea fi susținut mai eficient printr-o orientare către lanțuri valorice specifice, nu exclusiv către coduri CAEN generale. Lista de activități eligibile poate rămâne largă, însă prioritizarea ar putea viza acele segmente unde decalajele sunt structurale și impactul economic potențial este ridicat: echipamente și componente electronice, produse chimice și farmaceutice, mașini și echipamente de transport sau sub segmente auto cu tehnologie complexă.
Corelarea intensității ajutorului de stat cu impactul net asupra balanței comerciale, precum și introducerea unor stimulente suplimentare pentru integrarea furnizorilor locali, ar putea direcționa mai eficient resursele publice către proiecte cu valoare adăugată ridicată. În același timp, includerea unei componente obligatorii de modernizare tehnologică – de exemplu, un nivel minim de automatizare – ca criteriu de eligibilitate, nu doar de punctaj, ar contribui la evitarea finanțării unor investiții cu profil low cost și la orientarea sprijinului către transformare industrială reală.
Simplifying the evaluation mechanism by reducing scoring criteria to a concise set directly correlated with economic and fiscal impact could accelerate the administrative process and increase decision-making transparency. Establishing recurring submission windows, within the same periods of the year, as well as shortening analysis and payment deadlines, would strengthen predictability for the private sector.
Last but not least, the scale of this economic relaunch package naturally presents operational challenges. Given the volume of potential projects, the diversity of instruments, and the complexity of assessments, it is reasonable to anticipate that efficient implementation will require the allocation of additional human resources, beyond the current capacity of the teams involved. This does not diminish the performance demonstrated by the authorities in managing state aid schemes in recent years, but rather reflects an objective reality: the success of such an ambitious package depends not only on the legislative structure but also on the administrative capacity to deliver quickly, coherently, and predictably.
For Romania, the new package of state aid schemes represents a very good opportunity to change the economic development model. If implemented efficiently, these instruments can contribute to attracting strategic investments capable of generating industrial ecosystems, stimulating innovation, and reducing import dependence in key sectors.
Într-o perioadă în care competiția regională pentru investiții devine tot mai intensă, România are șansa de a se poziționa ca un actor relevant în noile lanțuri industriale europene. Dar această oportunitate depinde de capacitatea noastră, ca țară, de a transforma un pachet ambițios de politici publice într-un instrument funcțional și credibil pentru mediul de afaceri.
